Amendamentul ce putea costa bugetul 1,9 miliarde lei și alte inițiative ale deputaților
După ce au votat în prima lectură, deputații au depus mai multe amendamente la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022.
E o practică mai veche și logică, în condițiile în care ei, ca politicieni, au făcut multe promisiuni electoratului și vor să demonstreze că fac totul pentru a le îndeplini.
Cheltuieli suplimentare de circa jumătate de miliard de lei
Mold-Street.com a analizat cele mai importante amendamente și motivele pentru care acestea au fost respinse.
Ministerul Finanțelor a numărat un total de 51 de amendamente, dar numărul lor a fost mult mai mare, pentru că Partidul Șor a întârziat să le depună la Parlament, până a fi expediate Guvernului spre avizare.
Circa 40 de amendamente au fost, de fapt, modificări ce prevăd alocarea de bani pentru dezvoltarea localităților, reparația și întreținerea drumurilor, pentru instituții de învățământ din subordinea autorităților publice locale etc., care nu au primit aviz pozitiv de la Guvern.
„În contextul reorganizării Fondului național pentru dezvoltare regională și constituirii Fondului național pentru dezvoltare regională și locală, urmează a fi aprobat un nou mecanism de repartizare a mijloacelor acestuia, destinat inclusiv dezvoltării infrastructurii locale. Astfel, autoritățile publice locale vor avea posibilitatea de a solicita alocații din Fondul respectiv pentru proiectele de dezvoltare (apeducte, iluminat stradal etc.)”, a explicat Ministerul Finanțelor.
La fel, și solicitările de alocații pentru reparația și întreținerea drumurilor. Astfel, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 prevede ca toate taxele pentru folosirea drumurilor, de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, urmează să intre în gestiunea autorităților publice locale de nivelul unu, cu scopul de îmbunătățire a infrastructurii rutiere locale, inclusiv a străzilor. Astfel, alocațiile în acest scop pentru anul 2022 vor creste mai mult de 2 ori față de cele pentru anul 2021, estimează Ministerul Finanțelor.
În cazul cererilor de majorare a alocațiilor pentru instituțiile de învățământ din subordinea autorităților publice locale, Ministerul Finanțelor a invocat drept motiv pentru refuz prevederile Hotărîrii Guvernului nr.868/2014 privind finanțarea în bază de cost standard per elev a instituțiilor de învățământ primar și secundar din subordine locală de nivelul doi, dar și faptul că pentru lucrări de renovare sunt prevăzute resurse în Fondul de Investiții Sociale.
Estimările Ministerului Finanțelor arată că este vorba de cheltuieli suplimentare de circa 504,5 milioane lei, din care 472,2 milioane lei sunt solicitări pentru autoritățile publice locale.
„Majoritatea solicitărilor suplimentare de fonduri au fost prezentate fără a indica sursa de finanțare a acestora, fiind astfel în contradicție cu prevederile art.131 alin.(6) din Constituția Republicii Moldova, care stipulează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare”, a argumentat Dumitru Budianschi, ministrul Finanțelor.
Impozit unic în ZEL și taxa locală pe iluminat
O altă categorie de amendamente a fost cea de ajustare a unor taxe. De exemplu, deputatul PAS Sergiu Lazarencu a propus câteva completări la Codul fiscal, care ar duce la introducerea impozitului unic pentru rezidenții zonelor economice libere ce desfășoară activități de cercetare-dezvoltare și extinderea facilității la impozitul pe venit pentru rezidenții zonelor economice libere.
Practic, ar fi fost o impozitare ca și în cazul rezidenților din IT Park. Propunerea nu a fost acceptată pentru că necesită o examinare complexă, inclusiv sub aspectul impactului bugetar.
„Propunerile prevăd devieri de la obiectivele generale de impozitare bazate pe principiul echității fiscale ce are drept scop asigurarea tratării egale a persoanelor fizice și juridice, care activează în condiții similare”, a argumentat Ministerul Finanțelor.
În schimb, deputata PAS Ersilia Qatrawi a propus introducerea taxei locale pentru iluminatul public. Şi aici, refuzul a fost argumentat prin necesitatea unei examinări suplimentare cu toate părțile interesate.
Un alt deputat PAS, Alexandr Trubca, a propus introducerea taxei pentru dezvoltarea și anularea taxei pentru salubrizare. Amendamentul, însă, nu a fost acceptat pentru că vizează norme de reglementare a activității de întreprinzător și ar necesita o analiză a impactului de reglementare, dar și alte proceduri legale. În schimb, propunerea de diminuare a pragului achizițiilor de la persoanele fizice pentru care Fiscul nu efectuează verificări de la 300.000 lei la 20.000 lei a fost parțial acceptat, fiind stabilit un prag de 100.000 lei.
Deputatul socialist Petru Burduja a propus câteva amendamente în politica fiscală. De exemplu, expunerea într-o nouă redacție a alin.(3/7) de la art.90/1 din Codul fiscal – reținerea impozitului la sursă, în mărime de 3% din veniturile generate de obligațiunile municipale și neimpozitarea dobânzilor până la suma de 27.000 de lei.
Propunerea a fost respinsă, dar Ministerul Finanțelor a menționat că ea urmează să fie examinată suplimentar, „în următorul exercițiu de modificare a legislației fiscale, inclusiv prin prisma mecanismului de aplicare și a subiectului ce va efectua reținerea impozitului”.
Nu a fost acceptată nici restabilirea reducerii de 15% la achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, în contextul în care propunerea urmează a fi consultată suplimentar cu autoritățile publice locale.
Premii pentru Curtea Constituțională
Un alt subiect sensibil a fost chestiunea primelor anuale pentru unele categorii de angajați. Deputata PAS Olesea Stamate a propus modificarea legislației, în sensul acordării sporului specific în mărime de 100% pentru personalul din autoritatea responsabilă de controlul constituționalității.
Deși Guvernul a respins inițiativa, pe motiv că ea depășește cadrul de resurse disponibil, neavând acoperire în proiectul bugetului de stat pentru anul 2022, Parlamentul în final, cu votul fracțiunii PAS, a votat pentru.
Nu a acceptat Guvernul nici propunerile deputatului PAS Dan Perciun de acordare a sporului specific autorității de administrare a sistemului public de asigurări sociale, cât și de modificare a salarizării angajaților subdiviziunilor desconcentrate ale Casei Naționale de Asigurări Sociale. Motivul invocat este faptul că nu au acoperire financiară în bugetul pentru anul 2022.
Din același motiv nu a fost acceptat nici amendamentul deputatei BCS Diana Caraman privind majorarea premiilor pentru cadrele didactice și angajații în domeniul sănătății.
Amendamentul ce poate costa bugetul circa 2 miliarde lei
Un amendament al deputatului socialist Burduja se referă la introducerea cotei „0” la impozitul pe venitul reinvestit, inițiativă folosită și în campania electorală pentru alegerile parlamentare din iulie 2021. Propunerea a fost însă respinsă de Guvern.
„Conform estimărilor, impactul bugetar în primul an de implementare a măsurii va constitui 1,9 miliarde lei, iar în al doilea an – 3,2 miliarde lei. În acest sens, Guvernul urmează să dezvolte un pachet de politici publice, ce are drept scop stimularea investițiilor în condițiile utilizării cu maximă eficiență a resurselor bugetare”, se arată în nota Ministerului Finanțelor.
Curios este că chiar dacă Guvernul a dat aviz negativ, în cadrul ședinței de luni, 6 decembrie, a Comisiei economie, buget și finanțe, propunerea respectivă a fost susținută și de unii deputați PAS.
„Până în 2010 venitul reinvestit nu era impozitat. Cred că ar trebui de revenit și de scutit agenții economici de plata lui”, a argumentat Iulia Dascălu, parlamentară din fracțiunea PAS. Amendamentul nu a acumulat însă suficiente voturi pro nici în comisie.
De notat că PAS a promis în campania electorală introducerea cotei 0% la impozitul pe profitul reinvestit pentru întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați, care sunt printre cele mai afectate de pandemie, neavând rezerve proprii de capital și cu acces limitat la schemele de ajutor instituite de stat.
Cu toate acestea, imediat după alegeri, PAS a renunțat la această promisiune, care nu mai este nici în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 și nici în politica fiscală pentru 2022. Acest pas înapoi reprezintă o contradicție majoră între promisiunile electorale ale partidului de guvernare până la preluarea puterii și politica actuală față de micile afaceri după preluarea puterii. Din păcate, comportamentul respectiv este tipic pentru politica moldovenească.
***
Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.