Este una dintre cele mari creșteri economice din regiune, dar sunt țări care vor avea o creștere mai mare. De exemplu, pentru Muntenegru prognoza este de 10,8%, Turcia – 8,5%, Georgia – 8%, România – 7,3%, iar Albania – 7,2%. Pe de altă parte, pentru Belarus prognoza este de doar 1,2%, Kârgâzstan – 2,3%, Ucraina – 3,8%, iar Rusia – 4,3%.

Pe de altă parte, instituția internațională se așteaptă ca anul viitor creșterea economică a Moldovei să se tempereze la 3,9%, pentru ca în 2023 să ajungă la 4,4%.

Conform ipotezelor unei mențineri sub control a pandemiei, a unui program de reforme a noului guvern și a unui impuls fiscal susținut către economie, susținut de partenerii de dezvoltare, se așteaptă ca creșterea să continue pe termen mediu peste potențial.

Totodată și încrederea consumatorilor și a investițiilor și a tuturor sectoarelor ar putea să înregistreze o creștere puternică, dar nivelul lor din 2019 va fi atins doar după 2022.

Pe de altă parte, Banca Mondială se așteaptă ca cererea internă puternică și prețurile globale la energie mai mari să impulsioneze deficitul contului curent. Inflația este de așteptat să fluctueze în limita superioară a coridorului în a doua jumătate a anului 2021, să încalce coridorul în 2022 și să se stabilizeze la 5% în 2023.

Deficitul fiscal pe termen mediu va rămâne mai mare decât în perioada pre-Covid-19 perioadă cu bugetul 2022 pentru a reflecta creșterea promisă a pensiilor minime și a noilor resurse externe de la FMI, UE și alți parteneri de dezvoltare.

Drept urmare, se așteaptă ca datoria publică să crească în continuare, rămânând însă relativ scăzută conform standardelor internaționale. Se preconizează că vulnerabilitatea cauzată de dezastrele naturale va rămâne ridicată, cu riscul de a descuraja recuperarea fragilă și de a transfera atenția guvernului de la reforma pe termen lung la eforturile de atenuare.

În conformitate cu redresarea pieței forței de muncă și cu încasările puternice de remitențe, se așteaptă ca sărăcia să scadă de la 13,7% în 2020 la 10,6% în 2021, măsurată prin pragul de sărăcie al veniturilor medii superioare de 5,50 dolari pe zi după PPP.

Privind mai departe, în ipoteza îmbunătățirii continue a pieței forței de muncă și a fluxurilor puternice de remitențe, se anticipează că sărăcia va continua să scadă până la 9,2 la sută în 2022, estimează Banca Mondială.

Riscurile negative pentru o recuperare incluzivă includ ritmul lent de vaccinare, posibilitatea reintroducerea măsurilor de izolare, posibilitatea unor evenimente climatice nefavorabile și creșterea inflației alimentare.