Țara cu cele mai mari investiții în Moldova, inclusă de autorităţi în noua listă a offshorurilor

shadow
Miercuri, 14.04.2021 06:29   406
Un proiect de hotărâre de Guvern prevede aprobarea Metodologiei de stabilire a jurisdicțiilor care nu implementează standarde internaționale de transparență, precum și a listei jurisdicțiilor respective, elaborată de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB). În listă au fost incluse 55 de jurisdicţii, inclusiv și ţara de unde provin cele mai mari investiţii străine.

Documentul, elaborat ca urmare a adoptării la finele anului trecut a controversatei legi a deoffshorizării, prevede procedura de identificare a jurisdicției, modalitatea de includere/excludere a unei jurisdicţii în/din lista menționată, atribuțiile autorităților naționale competente în procesul de definitivare a listei etc.

Scopul noii liste a paradisurilor fiscale

Potrivit proiectului, Serviciul va efectua evaluarea periodică, cel puțin de 2 ori pe an, a jurisdicțiilor, bazându-se pe diferite surse de informații, cum ar fi cele parvenite de la organizații internaționale, informații de la autoritățile naționale competente şi cele din surse publice.

„Lista respectivă, întocmită conform metodologiei propuse, va fi folosită de către autorităţile competente în vederea stabilirii restricţiilor de participare la proceduri de privatizare, parteneriat public-privat, achiziţii publice şi concesiuni pentru persoanele juridice fondate de subiecţi din jurisdicţii care nu respectă standarde internaţionale de transparenţă, persoanelor juridice în componenţa cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociaţi, acţionari, administratori, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu sediul în astfel de jurisdicţii, persoanelor juridice înregistrate în Republica Moldova în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparţin persoanelor juridice înregistrate în astfel de jurisdicţii, fie persoanelor juridice in componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociaţi, acţionari, administratori, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reşedinţă în astfel de jurisdicţii”, susţin autorii documentului.

Advertisement

Cine a nimerit în listă: de la offsoruri celebre, la state totalitare

La alcătuirea listei acestor jurisdicţii (paradisuri fiscale), Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor se consultă cu Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Națională a Pieţei Financiare.

Lista jurisdicţiilor care nu implementează standarde internaţionale de transparenţă alcătuită de SPCSB include 55 de state şi teritorii: de la celebrele zone offshore – Panama, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Malta, Seychelles etc., la state cu regimuri totalitare – Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Uniunea Myanmar sau state afectate de conflicte armate – Afganistan, Yemen sau Siria.

Cel mai mare investitor tot este un offshore

O surpriză este faptul că în listă a fost inclus şi Cipru, care este la ora actuală ţara din care provin cele mai multe investiţii în Republica Moldova.

Totodată din Cipru, prin interpuşi, erau şi sunt administrate unele dintre cele mai mari afaceri în Moldova, inclusiv concesionara Aeroportului Internaţional Chişinău, compania Avia Invest.

La fel, în Cipru este înregistrat proprietarul grupului Premier Energy, care deţine cel mai mare furnizor şi distribuitor de energie din ţară. Tot din Cipru provin şi unii beneficiari de acţiuni de la cea mai mare bancă din ţară - Moldova-Agroindbank.

De notat că, potrivit unor surse din cadrul organelor de anchetă, Ciprul nu prea răspunde la solicitările de informaţii sau de colaborare în cazul unor dosare precum frauda bancară, spălări de bani, evaziune fiscală, etc. 

Anterior președintele Comisiei control al finanțelor publice, deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, a acuzat Guvernul de tergiversarea adoptării metodologiei de stabilire a jurisdicțiilor care nu implementează standarde internaționale de transparență.

„Au trecut deja 2 luni peste termenul indicat de legea, adoptată în noiembrie 2020 și promulgată în decembrie 2020, și ea ar fi trebuit deja să lucreze. Este clar că dacă ar fi existat așa lege în ultimii 10 ani, atunci Republica Moldova ar fi fost ferită de boala licitațiilor trucate, de tranzacții cu bani dubioși din paradisuri fiscale și alte forme de tocare a bunurilor publici, cu beneficiari efectivi ascunși de ochii presei”, a menționat Igor Munteanu pe pagina sa de facebook.

Lista BNM: 84 de state și zone offshore

Anterior, o astfel de listă era elaborată şi aprobată de Centrul Național Anticorupție. De asemenea, Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare alcătuiau fiecare câte o listă proprie a țărilor offshore.

De notat că în lista țărilor offshore (lista jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență), aprobată de BNM, sunt incluse 84 de state și jurisdicții. La fel e și în cea aprobată de CNPF.

Acum se prevede aprobarea unei liste unice, care urmează să fie utilizată de către toate entitățile care cad sub incidența legii.



Oportunitati