[VIDEO] Expert: traseismul - motiv de a retrage mandatul de deputat, dar și a dizolva Parlamentul

shadow
Miercuri, 31.03.2021 08:17   732
După ce fracțiunile care dețin majoritatea de mandate în Parlament au părăsit sala de ședințe pe 24 martie și au refuzat astfel să audieze programul de guvernare al candidatului la funcția de prim-ministru Igor Grosu dar și lista persoanelor propuse la posturile ministeriale, criza politică s-a aprofundat.

Observatorii, pe de altă parte, construiesc scenarii privind depășirea impasului. 

Dacă există premise pentru dizolvarea legislativului și organizarea de alegeri parlamentare anticipate, l-am întrebat pe expertul în drept constituțional Alexandru Arseni, Doctor Habilitat în drept, profesor universitar și fost membru al Parlamentului (1990-94), iar în prezent  și candidat la funcția de judecător al Curții Constituționale.

Ceea ce am descoperit, însă, din discuția cu dl Arseni este că dezertarea către o altă tabără și crearea unei grupări parlamentare noi oferă argumente constituționale pentru dizolvarea Parlamentului. De ce traseismul este un motiv serios pentru a retrage mandatul unui deputat, aflați din interviul acordat portalului Mold-Street.com, disponibil și în format video.

MOLD-STREET.COM: 

Majoritatea parlamentară a refuzat să audieze programul candidatului la funcția de premier, propus de Președintele Republicii Moldova, părăsind sala de ședințe. Cum urmează a fi tratat acest gest din punct de vedere al legislației - vot împotrivă, procedură neconsumată, acțiune ilegală sau altfel? Avem o tentativă eșuată de aprobare a candidatului la postul de premier? Este prima sau a doua tentativă, dacă ținem cont că înaintea confirmării decretului privind Igor Grosu a fost respins decretul în privința Nataliei Gavriliță?  

ALEXANDRU ARSENE:

Vreau să fac o precizare necesară: în actualul Parlament al RM nu există o majoritate parlamentară, ca structură a Parlamentului, prevăzută și reglementată de art.4 alin.(12) din Constituție [n.red. Regulamentul Parlamentului], majoritate care în conformitate cu constituțiile majorității statelor se declară, prin această declarație își asumă răspunderea pentru guvernare, care elaborează program etc. Avem doar o listă ce cuprinde semnăturile a 53 de deputați din două formațiuni, două fracțiuni, ceea ce nu constituie o structură, și această listă nu suportă după sine și nu atrage nici un efect juridic, absolut. 

Dna Președinte  după ce a fost desemnată a dna Natalia Gavriliță, în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, și decretul a fost declarat neconstituțional,  a consultat fracțiunile parlamentare, în urma cărora a desemnat prin decret candidatura dlui [Igor] Grosu la această funcție. Și acest decret a fost atacat la Curtea Constituțională, prin sesizare, de data aceasta  Curtea Constituțională l-a recunoscut constituțional. Adică i-a dat permis juridic dlui candidat să formeze lista guvernului și să lucreze asupra programului, fapt care a fost împlinit. La momentul respectiv, adică miercuri, dl Grosu, candidatul, a depus cerere în Secretariatul Parlamentului, pentru a fi înregistrată, cu chestiunea pe ordinea de zi  ascultarea programului de guvernare și lista guvernului. 

Secretariatul a transmis Biroului Permanent, Biroul Permanent a inclus în ordinea de zi, a transmis materialele comisiei juridice numiri și imunități, comisia sâmbăta trecută a examinat această cerere și nu a luat o decizie privind recomandarea, dar hotărârile comisiilor permanente ca organe de lucru ale Parlamentului poartă un caracter de recomandare, decizia finală îi aparține Parlamentului. Și când s-a deschis ședința Parlamentului, la care a fost prezent candidatul, cu programul și întreg cabinetul de miniștri, două fracțiuni au părăsit, prin declarație, vreau să subliniez [acest fapt]  prin declarație în Parlament  că nu vor participa la dezbaterile programului de guvernare și a listei.

Citiți și: 

Cine a negociat și semnat acordul prin care Rusia ne acordă un credit de 200 milioane euro

Motivul principal pentru anularea pachetului anticriză a Guvernului - absența deputaților

Or, art.98 alin.(3) din Constituție stipulează foarte clar: candidatul la funcția de prim-ministru va prezenta Parlamentului, care ia în dezbateri programul și lista, adică ascultă raportul, adresează întrebări, atât pe marginea programului, cât și în raport cu candidatul la funcția de prim-ministru.

Advertisement

După asta fie acordă vot de încredere, fie nu acordă vot de încredere. 

În cazul în care aceste două formațiuni au părăsit, declarând, ceea ce este un act juridic înregistrat prin stenograma ședinței Parlamentului, nu au asigurat cvorumul necesar pentru a petrece ședința, iar aceasta echivalează blocarea activității Parlamentului, adică cu neîndeplinirea obligațiilor strict determinate de Constituție, cu o normă imperativă, și faptul dat echivalează cu acordarea votului de neîncredere. Și având în vedere că prima solicitare a fost a dnei Natalia Gavriliță, care a prezentat în Parlament programul, au fost dezbătute programul și lista, și a primit zero voturi  a fost prima solicitare; și aceasta, când nu a avut loc ședința pe motivul blocării, se consideră a doua solicitare. Și deci avem două solicitări care s-au soldat cu neinvestirea guvernului.

Astfel, suntem în prezența prevederilor art.85 alin.(1), care stipulează că Parlamentul poate fi dizolvat în caz de neformare a guvernului sau de blocare a procesului legislativ. Noi nu vorbim acum de blocarea procesului legislativ, ci de neformare a guvernului, neinvestire. Iar alin.(2) al aceluiași articol stabilește că Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu a investit guvernul în cel mult 45 de zile de la prima solicitare, dar nu mai puțin de două solicitări. Acest lucru a avut loc, a fost confirmat din punct de vedere juridic în stenogramă, și deci are efecte juridice. 

După această neinvestire, la a doua solicitare, intervine obligația șefului statului, stabilită în art.85, același alin.(1), în conformitate cu care șeful statului este obligat să consulte fracțiunile parlamentare și să constate circumstanțele din care motive nu a fost investit guvernul. E obligatoriu. Și observăm că două fracțiuni  fracțiunea socialistă și celaltă  au refuzat să participe și la această procedură. Se consideră consumat. Cu alte cuvinte, sunt întrunite toate condițiile pentru ca Parlamentul să fie dizolvat. A doua parte deja îi aparține în exclusivitate șefului statului. După aceste consultări, președintele Republicii Moldova, conform art.85 alin.(1), repet dar asta este procedura, după consultarea fracțiunilor, poate dizolva [legislativul].

Arseni: Avem două tentative de alegere [...], confirmate din punct de vedere juridic.

Ce decizie va lua șeful statului, nimeni nu poate ști și nimeni nu-i poate impune [voința]  să facă într-un fel sau altul. După ce întrunește aceste condiții, și anume  două solicitări, 45 de zile  președintele prezintă aceste acte Curții Constituționale, care în conformitate cu art.135 alin.(1) lit.f), constată circumstanțele de dizolvare a parlamentului. Și dacă Curtea Constituțională constată că circumstanțele invocate sunt constituționale, obiective, atunci declară că „Da, sunt întrunite toate circumstanțele stabilite de Constituție pentru a dizolva Parlamentul”. 

Iarăși, decizia finală îi aparține șefului statului. În baza acestei hotărâri și circumstanțelor stabilite în mod regulamentar, va emite decret de dizolvare a Parlamentului cu numirea de alegeri anticipate. Iar dacă Curtea Constituțională va constata că nu sunt întrunite circumstanțele pentru dizolvare, vor fi arătate care circumstanțe nu sunt întrunite, ceea ce înseamnă că șeful statului va lua măsuri pentru înlăturarea acestor nereguli și a reveni încă odată pentru a cere avizul de a stabili circumstanțele constițuionale pentru dizolvarea Parlamentului. 

MOLD-STREET.COM:

În istoria parlamentară a Republicii Moldova au fost multe cazuri când deputații migrau dintr-o fracțiune în alta, în pofida faptului că au fost aleși pe listele unui anumit partid. Alteori ei formau fracțiuni noi, fără a avea mandat din partea alegătorilor pentru astfel de acțiuni. În ce măsură este legală migrarea în alte fracțiuni și formarea a unor noi fracțiuni și grupuri în Parlament, asumându-ne că deputații respectivi au mers sub o anumită siglă / brand politic, cu care însă nu se mai asociază, iar noile formațiuni nu au trecut vreodată pragul electoral? Există aici vreo contradicție sau normă legală încălcată? Este vorba de o chestiune juridică sau morală totuși? Ce spune practica internațională în acest sens? 

ALEXANDRU ARSENE:

Practica internațională pornește de la mandatul reprezentativ, în conformitate cu care art.2 alin.(1) din Constituție stipulează că suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de constituție. Iar art.38 din legea fundamentală stipulează că voința poporului constituie baza puterii de stat, și această voință se exprimă prin alegeri care au loc în mod periodic, în baza votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Și art.61 alin.(1) din Constituție stabilește că Parlamentul se alege în baza votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Și ca rezultat, art.60 alin.(1) stipulează foarte clar că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului. Iar art.68 spune că deputații în exercițiul mandatului sunt în serviciul poporului. Iată aceasta este legătura dintre votul exprimat  voința poporului suveran și mandatul reprezentativ constituie legătura politico-juridică, și nu în ultimul timp morală. Asta deoarece poporul, exercitându-și suveranitatea, a încredințat exercițiul voinței sale unui anumit partid. 

În cazul în care, însă, deputații, după ce primesc mandatul, părăsesc această platformă, adică trădează voința poporului și încep a-și căuta aliați, dar nu pentru a realiza voința prin care ei au fost mandatați, deja ei încalcă și normele morale, dar și normele constituționale. Problema constă în faptul  și ei fac abuz  că nu pot fi pedepsiți decât atunci când vor veni la următoarele alegeri și vor solicita un nou mandat.

Dar să nu uităm că art.55 din Constituție vorbește despre o obligație fundamentală - de a-și exercita drepturile și obligațiile cu bună credință. Sub acest aspect deputații moldoveni au restanțe: ei încalcă și prevederile Constituției, și Legea despre statutul deputatului în Parlament, dar și Regulamentul Parlamentului. Chiar dacă ei au adoptat, după cum știți, o hotărâre prin care condamnă traseismul, acest fenomen dimpotrivă a luat amploare.

Arseni: Cei care au părăsit platforma [căreia îi datorează alegerea în Parlament - n.a.], au pierdut legitimitatea.

Aici vorbim despre aspectul care spune că actuala componență a Parlamentului  prin aceste fracțiuni, treceri  și-a pierdut caracterul reprezentativ, pentru că sursa sau legitimitatea, izvorul  toate rezidă în voința poporului. Odată ce au părăsit această platformă, ei nu mai au legitimitate. Este un lucru care trebuie chiar expus sub altă formă, de adoptat o lege prin care să fie taxați inclusiv cu ridicarea mandatului de deputat de la persoana care a primit voința de la popor pentru o însărcinare și a trecut în altă [tabără]. Dar acestea sunt aspecte de viitor. 

Deci, întrunim toate condițiile și Dvoastră corect ați punctat  este vorba despre o încălcare și morală și juridică, constituțională. În practica mondială așa ceva nu se întâmplă, pentru că acolo cetățeanul știe că votul lui contează și el controlează activitatea aleșilor. Pe de altă parte, nici deputaților nu le trece prin gând să facă aceste jonglări, dintr-o parte în alta. Deputatul ales își exercită mandatul, iar dacă observă că convingerea lui nu mai corespunde cu acțiunile lui, el își depune mandatul. Iată care este ciclul unei responsabilități mature, conștiente din punct de vedere politic și juridic a unui deputat. Ceea ce în componența actuală a Parlamentului, dar și componențele precedente, lipsește.



Oportunitati