Cine a scos grâul din țară

shadow
Miercuri, 31.03.2021 07:00   2892
O informație neverificată referitor la o posibilă scoatere ilegală a grâului din rezerva de stat, arată cât de ușor poate fi manipulată nu doar opinia publică, dar și instituții ale statului.

Mai mult! Unele declarații și acțiuni ale politicienilor ar putea provoca prejudicii mari economiei țării, dar și agricultorilor.

Președinția cere restricții la exportul de grâu din rezerva de stat

Totul se pare că a început după ce la finele săptămânii trecute la Gura Camencii, Florești, reprezentanții partidului „Democrația Acasă” au mers la elevatorul din localitate, deținut de cel mai mare producător de alcool din țară, pentru că grâul din rezerva de stat de acolo ar fi fost vândut și transportat cu camioanele spre portul Giurgiulești.

Ulterior a intervenit Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a cerut Guvernului să restricționeze temporar exportul grâului din rezervele de stat.

„Cer Guvernului să acționeze imediat în scopul asigurării securității alimentare a țării. De asemenea, voi sesiza Procuratura Generală în legătură cu potențiale cazuri de implicare a instituțiilor statului în vânzarea rezervelor de stat cu prejudicii aduse țării și cetățenilor”, a spus șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că în timp de criză, când economia este slăbită de pandemie, iar agricultorii au fost afectați de secetă, statul trebuie să gestioneze corect riscurile alimentare și să garanteze aprovizionarea suficientă cu produse alimentare la nivel național.

Ministerul Agriculturii: Informațiile sunt eronate

Treptat, în scandal au fost atrase toate instituțiile statului. De exemplu, Ion Perju, Ministru în exercițiu al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a declarat că informațiile privind exportul de grâu din rezervele de stat, sunt eronate și acuzațiile aduse sunt nefondate.

Totodată, el și-a exprimat încrederea că Republica Moldova este asigurată alimentar la toate produsele social importante (inclusiv grâu) și nu există temei de îngrijorare în rândul populației.

În plus a menționat că, în conformitate cu prevederile art.12 din Acordul încheiat cu Organizația Mondială a Comerțului, Republica Moldova nu poate institui o restricție la export, pe fundalul angajamentelor asumate la semnarea acestuia. Altfel spus, cererea președintei de a impune restricţii la exportul de grâu ar fi în contradicție cu angajamentele internaționale.

Peste o zi, însă, Ion Perju a fost de acord deja cu recomandările Consiliului Suprem de Securitate (CSS), ședința căruia a fost convocată de Maia Sandu, și a votat, în ședința Guvernului din 30 martie, interzicerea până pe 12 aprilie a exportului grâului din rezervele de stat.

Și fostul premier Ion Chicu a sugerat, într-o postare pe rețele sociale, că astfel de măsuri contravin și Acordului cu Fondul Monetar Internațional.

Vicepreședintele Parlamentului, deputatul PPDA Alexandru Slusari, a venit și el cu mai multe reacții la această situație, menționând că grâul transportat în portul Giurgiulești nu are nimic cu rezerva de stat, ca după ședința CSS să susțină că situația cu stocurile de grâu în țara este mai gravă decât s-a așteptat.

Potrivit lui Alexandru Slusari, ar există premise pentru creșterea prețurilor la pâine și sacrificarea masivă a animalelor. 

Cine este proprietarul grâului

Datele arată că grâul scos din silozul din Gura Camencii, despre care se spune că ar fi destinat exportului, era al companiei SRL Ancom Agro, deținută indirect de omul de afaceri Denis Cibizov, unul din proprietarii grupului Zernoff, cel mai mare producător de alcool din Republica Moldova.

Grâul, peste 16.800 de tone, este din recolta anului 2016 și a fost ținut la păstrare de stat timp de cinci ani în acest siloz, în baza unui contract semnat cu Agenția Rezerve Materiale. În martie 2021, grâul a ajuns deja în proprietatea Ancom Agro, care poate și să-l vândă la un preț bun.

Advertisement

La toamnă, însă, compania urmează să completeze rezervele de stat cu grâu din recolta nouă. Însăși compania neagă că ar fi exportat grâul din rezerva de stat.

O decizie ilegală

Agenția Rezerve Materiale susține că împrospătarea grâului alimentar din roada anului 2016 este strict vitală, reieșind din faptul expirării termenului de păstrare al acestuia, care duce la schimbarea calității grâului, din alimentar în furajer. În consecință, pot fi generate pierderi financiare esențiale de peste 15 milioane lei, spune instituția.

Pe de altă parte, Agenția Rezerve Materiale argumentează împrospătarea  rezervelor de stat, făcând referință la o hotărâre a Guvernului Chicu din 2020.

Însă, în această hotărâre se menționează că „Restituirea grâului alimentar eliberat din rezervele materiale de stat se va efectua din roada anului curent, în acelaşi volum şi de aceeaşi calitate, până la 1 octombrie 2020”.

Adică prevederea era valabilă doar pentru anul 2020, nu și pentru 2021.

Toate acestea denotă că sunt anumite probleme, doar că nu este clar cât de grave sunt. Sursele noastre arată că situația cu rezervele de stat a fost verificată anterior de câteva ori de Serviciul de Informații și Securitate, respectiv instituții precum Guvernul sau Președinția ar trebui să fie la curent cu informația.

Însăși Agenția Rezerve Materiale susține că rezervele de stat de grâu sunt completate la un nivel de 125%. Cu toate acestea, Guvernul a decis să introducă restricții.

Se așteaptă o recoltă bogată

Măsura poate lovi, însă, în acei agricultori care mai au în stoc grâu și sperau să îl vândă acum la un preț mai bun. Restricțiile, însă, ar putea duce la ieftinirea grâului, lucru convenabil traderilor.

Expertul în domeniul afacerilor cu cereale, Iurie Rija, susține că Republica Moldova nu este amenințară de pericolul unei crize alimentare, pentru că în stocuri mai sunt circa 150.000 de tone de grâu, care sunt suficiente până la recolta nouă.

Totodată, el spune că în acest an ne putem aștepta la o recoltă bogată de 1,3–1,5 milioane de tone de grâu, adică de două ori și ceva mai mult decât în 2020, ceea ce semnifică că prețurile pot scădea, afectând anume veniturile agricultorilor. Astfel, indirect se lovește iarăși în ei

Regele grânelor

Datele pentru anul 2019 (pentru 2020 nu le avem integral) analizate de Mold-Street.com arată că exporturi de cereale şi oleaginoase (am inclus și floarea soarelui, pentru că practic toți exportatorii de cereale se ocupă și de exportul ei) efectuează circa 50 de companii, din care aproximativ 10 sunt din regiunea transnistreană. Din numărul total, doar vreo 10-15 contează.

Liderul exporturilor de cereale şi oleaginoase este grupul Trans-Oil/Aragvi, ce înglobează peste 20 de companii din Moldova, Ucraina, România, Cipru, Elveţia etc., şi care este controlat de controversatul om de afaceri Vaja Jhashi.

Astfel, în 2019 companiile din cadrul grupului au asigurat circa o treime din exporturile de cereale (porumb, grâu şi orz) şi aproape 10% din cele de seminţe de floarea soarelui. Principalul exportator din cadrul grupului a fost Agrofloris-Nord SRL (deţinută de Vaja Jhashi prin compania cipriotă Trezeme Limited), care a avut o cotă de 23% la exportul de grâu, 22,5% - la porumb, 38,6% - la orz şi 6,6% - la seminţe de floarea soarelui.

O altă companie din cadrul grupului - Trans Cargo Terminal SRL a asigurat în 2019 circa 8,2% din livrările de grâu, 10,6% din cele de porumb şi aproape 19% din orz. Pe de altă parte, la floarea soarelui livrările Trans Cargo Terminal au fost nesemnificative – doar 0,4%, dar împreună şi cu alte companii din cadrul grupului - Floarea Soarelui din Bălţi, Trans-Oil Refinery şi Agrofloris, au avut o cotă de circa 9%. Per total în 2019 grupul a exportat peste 430.000 tone de cereale şi circa 70.000 tone de oleaginoase.

Poziţia de lider a acestui grup a fost și este asigurată atât prin infrastructura deţinută în Moldova: de la elevatoare, fabrici de procesare, terminale de grâne şi oleaginoase la Giurgiuleşti, la acces la finanţare externă, la conexiuni politice. Jhashi are conexiuni cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, fiind unul din membrii conducerii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova, fondată de afaceristul fugar.

În plus, grupul este suspectat şi acuzat frecvent că deţine poziţii dominante pe piaţă, ceea ce îi permite să impună reguli de joc ce îi convin.

Furnizorii din Transnistria

Datele oficiale vamale relevă că în 2019 al doilea exportator de grău din Moldova a fost firma Rostan-Plus din Bender, care livra cereale colectate în special din regiunea separatistă.

În total, printre exportatori sunt aproximativ 10 companii din regiune, cota cărora din total se ridică la 20% la grâu, 13,5% la porumb şi aproape 15% la floarea soarelui.

Date exacte despre cine sunt proprietarii acestor companii nu avem, dar printre ei se numără şi companii afiliate grupului Sheriff.

Cine concurează cu Trans-Oil

După Trans-Oil, cel mai important exportator este Orom-Imexpo SRL din Orhei (Roman Ungureanu - 69,01%, fostul soț al cântăreței Olia Țira, Alexandra Ursu - 9,99%, Vitalie Grecu - 6,99%, Irina Jmurco - 6,99% şi Andrei Volcov - 6,99%).

Orom-Imexpo a avut în 2019 o cotă de 10% la exportul de cereale şi oleaginoase, deţine un elevator de cereale la Sofia, Drochia, iar datele oficiale arată că în anii 2016-2019 a avut o cifră de afaceri de circa 1,15 miliarde lei pe an.

Pe locul trei se află Rusagro-Prim SRL din Cupcini, Edineţ, deţinută de Savvelii Russu. Compania a asigurat în 2019 circa 5% din exporturile de grâu, 3,6% - de porumb și 8,2% din cele de floarea soarelui.

Rusagro-Prim deţine un elevator la Cupcini, dar şi un terminal cerealier, în portul Reni din Ucraina. Tot acolo deţin un terminal cerealier şi concurenţii de Trans-Oil, printr-o companie afiliată grupului.

Tot la Cupcini, Edineţ, activează şi alţi doi importanţi exportatori: Biz-Agro SRL (Eduard Hangan – 100%) şi Crown SRL (Vasilii Grozdev – 100%), afiliați grupului Rusagro.

Printre cei mai mari exportatori de cereale și oleaginoase se mai numără Crist Valg SRL (Vasile Gajiu - 97,19% şi Lidia Gajiu - 2,81%) din Logăneşti, Hânceşti, MCF Trans Provision SRL din Chişinău, Arbomax SRL (Iurie și Olga Gornostali, câte 50%), SRL ML Eximtrans, Cooperativa de întreprinzător Agrostoc din Străşeni sau Demir-Agro SRL din Comrat, Găgăuzia.

...

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol. 



Oportunitati