Cine va gestiona economia afectată de pandemie în (eventualul) Guvern Grosu

shadow
Miercuri, 24.03.2021 10:49   797
Parlamentul ar putea vota joi, 25 martie 2021, un nou cabinet de miniștri. Candidatul la funcția de prim-ministru, Igor Grosu, a prezentat, după confirmarea legalității de către Curtea Constituțională a decretului prezidențial privind numirea sa, noua echipă de guvernare.

Criza în legătură cu eșuarea sistemului de sănătate publică și declinul economic continuu ca rezultat al pandemiei se aprofundează și dictează formarea cât mai rapidă a unui nou guvern. 

Sistemul medical, dar și mediul de afaceri sunt domeniile care au nevoie mai mult ca niciodată de manageri profesioniști. În primul rând, pentru că ne sufocă pandemia, dar și pentru că într-o perioadă atât de dificilă, ministerul Economiei, cel al Finanțelor, dar și cel al Sănătății nu au conducători, de aproape trei luni. Aceștia au plecat din funcții la sfârșitul anului, împreună cu premierul Ion Chicu. 

Economistul Guvernului Grosu

Deși oficial a plecat de la șefia Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu rămâne liderul informal al PAS, iar numărul doi este Igor Grosu, actualul președinte de partid, tot el și candidat la șefia Guvernului, în timp ce persoana numărul trei s-ar putea să conducă ministerul Economiei.

Andrei Spânu este secretar general al partidului și șef al administrației prezidențiale. La nici 35 de ani împliniți, Spînu are cel puțin o carieră politică de invidiat.

Cât de pregătit este pentru o funcție în care trebuie să fii foarte bun la capitolul macroeconomie, elaborarea și promovarea politicilor economice, rămâne de văzut. Deocamdată a demonstrat ambiție, dar și capacitate de a gestiona propriile afaceri. O investigație RISE Moldova amintește despre un moment din biografia acestuia - la vârsta de 18 ani Andrei declara de pe scena Gaudeamus, în fața unei audiențe de tineri, că start-up-urile nu eșuează, ci fondatorii renunță și că el nu a renunțat.

Licențiat în Business și Administrarea Afacerii (ASEM), potrivit CV-ului, Spînu a jonglat cu multe companii inclusiv din zone off-shore, arată aceiași investigație. Cât privește genul de activitate, actualul șef al administrației prezidențiale a dezvoltat câteva platforme online de  traducere. Afacerea i-ar fi adus milioane, iar o parte din bani i-a și investit într-o casă de lux, dintr-un cartier rezidențial în sectorul Rîșcani al capitalei.

Rămâne de văzut dacă va fi și pentru cât timp va fi Andrei Spînu la conducerea unui minister, unde din vara anului 2019, când Vladimir Plahotniuc a pierdut puterea, au fost schimbați trei șefi – Vadim Brânzan (Guvernul Sandu), Sergiu Răileanu și Anatol Usatîi (Guvernul Chicu). 

Istoricul de la Agricultură

Ministerul Agriculturii ar urma să fie condus de deputatul PAS Vladimir Bolea.

Advertisement

În CV-ul scurt prezentat de PAS se spune că acesta, fiind membru al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, luptă pentru interesele agricultorilor. Cât privește experiența, RISE Moldova atestă că eventualul ministru al Agriculturii nu are studii de profil. A studiat milităria în Federația Rusă, după care în Republica Moldova a absolvit facultatea de istorie și apoi dreptul.  

PAS îl creditează, însă, cu experiență în calitate de expert și antreprenor în domeniul agroalimentar de peste 20 de ani, și posesia unei diplome de master în economie. 

Asta în timp ce Ion Perju, actualul ministru, se laudă cu un CV impresionant de doctor în economie, titlu obținut la Universitatea Agrară. Autor a 15 publicații științifice în domeniul managementului agrar, Ion Perju a fost angajat în funcții de conducere în cadrul unor proiecte derulate de Banca Mondială și USAID. 

Cine vine la cârma Finanțelor 

Funcționarii de la Finanțe au rămas fără ministru în ultima zi a anului trecut. Sergiu Pușcuță a plecat odată cu premierul Ion Chicu, dar nu de tot. A revenit imediat la șefia Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, dacă Parlamentul votează echipa lui Grosu, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, va deveni șefa fostului ministru al Finanțelor.

Dacă s-ar da o competiție între cei doi, e greu de estimat ce am putea pierde și ce am câștiga. Cert este că Pușcuță are o vastă experiență în domeniul finanțelor publice, fiind promovat la conducerea fiscului încă de președintele Vladimir Voronin. Natalia Gavriliță, în schimb, ar putea reveni la Finanțe după doar cinci luni de experiență (iunie-noiembrie 2019), fiind în componența fostului Guvern Sandu.

A deținut și funcția de șefă a Departamentului politici și dezvoltare macroeconomică în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și șefă a Departamentului politici și coordonarea asistenței externe din cadrul Cancelariei de Stat.

Spre deosebire de Pușcuță, care practic nu a lucrat în afara Republicii Moldova, Gavriliță a fost angajată în diverse organizații internaționale (Banca Mondială, IFC, UNICEF). 

Guvernul cu cei mai puțini tehnocrați 

Echipa lui Grosu ne amintește cumva de Guvernul Chicu din perioada după retragerea democraților din coaliția cu socialiștii. Atunci, patru miniștri PD au fost înlocuiți, în mare parte, de consilieri ai președintelui Igor Dodon.

O analiză sumară a listei prezentate pe site-ul oficial al PAS creează impresia că liderul PAS, Igor Grosu, nu s-a complicat mult cu adunatul echipei. Din cei nouă miniștri și un vicepremier fără portofoliu, patru sunt subalternii lui pe linie de partid (vicepreședinți PAS), iar trei sunt subalternii președintelui Maia Sadu (șeful administrației prezidențiale și doi consilieri prezidențiali).

Tehnocrații Guvernului Grosu sunt Anatol Topală la Educație, Anatol Nosatîi la Apărare și, posibil, vicepremierul Viorel Cibotaru. Ultimul a fost și președinte al Partidului Liberal Democrat, element care lipsește în CV-ul de prezentate a candidatului pentru funcția de vicepremier pentru Reintegrare. 

Șansele de susținere

Orice guvern cu susținere legislativă este mai bun decât un guvern interimar și mai ales fără miniștri-cheie. Șansele, însă, ca această echipă să fie votată nu sunt mari, în condițiile în care majoritatea parlamentară insistă să fie promovat un premier cu care ar găsi mai ușor o limbă comună, iar minoritatea speră să schimbe balanța de forțe în alegeri anticipate. 

Constatând criza politică, economică și socială profundă în preambul - și criticând, conform tradiției, guvernarea precedentă pentru eșecuri și corupție - programul de guvernare propus de premierul desemnat Igor Grosu conține un plan ambițios de recuperare social-economică, întitulat ”Moldova sănătoasă”. 

„Responsabilitatea noastră este în fața cetățenilor. Prin Programul „Moldova sănătoasă” și echipa cu care venim ne asumăm să luăm decizii responsabile pentru gestionarea crizei economice și pandemice, curățarea instituțiilor statului de oameni corupți și organizarea alegerilor anticipate”, a declarat Igor Grosu, care urmează să prezinte joi atât programul cât și echipa în ședința Parlamentului, inclusiv cu scopul de a evita alegerile anticipate. 

Pe 25 martie va fi clar dacă Republica Moldova va avea un guvern nou sau va trebui să se pregătească de un scrutin parlamentar anticipat.

...

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati