Se caută un miliard de euro pentru relansarea economiei. De unde luăm banii?

shadow
Luni, 22.02.2021 07:46   979
În timp ce politicienii nu au găsit o soluție rapidă pentru ieșirea din criza politică, situația social-economică din Republica Moldova rămâne foarte gravă, ca urmare a pandemiei și secetei din anul 2020.

Soluția ar fi ca țara să aibă un Guvern capabil ca în mod urgent să implementeze un pachet complex de măsuri de suport pentru firme și populație, care ar susține și relansarea economică în 2021-2022, susțin economiștii de la Centrul Expert-Grup în publicația MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis), ediția 22 din 2021.

O creștere economică, fără noi locuri de muncă

„Relansarea agriculturii și relansarea economică anticipată din regiune vor fi principalele motoare de creștere economică... În plus, avem și efectul bazei de comparație scăzute, care, pur aritmetic, va crea condițiile pentru o creștere economică de 5-6%. Partea negativă este că această creștere economică va avea loc pe fundalul comprimării activității investiționale, atât în sectorul public, cât și în cel privat. De asemenea, va fi o creștere economică ce nu va genera locuri de muncă", consideră Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup.

Potrivit expertului, pachetul de reforme trebuie să fie bazat pe 3 elemente de bază: (i) domeniile de aplicare să fie relevante, bine țintite și să creeze premisele necesare pentru o relansare economică calitativă; (ii) măsurile să fie ancorate într-un cadru de resurse realist; (iii) implementarea pachetului de măsuri să fie bazată pe o comunicare activă și clară cu beneficiarii acestuia, precum și pe o interacțiune eficientă cu alte instituții publice de resort (Banca Națională a Moldovei, Serviciul Fiscal de Stat etc.).

Măsurile anticriză

Pe termen imediat, măsurile trebuie să soluționeze cea mai stringentă problemă generată de coronacriză – insuficiența de lichidități din sectorul privat. Scopul măsurilor de suport ar trebui să fie evitarea falimentelor în lanț și, în același timp, menținerea și chiar încurajarea spiritului antreprenorial. 

În acest sens, economiștii de la Expert-Grup consideră necesare următoarele măsuri:

a. Simplificarea procedurilor birocratice necesare pentru obținerea suportului pentru firme și angajați. 

b. Garantarea de către stat a creditelor contractate de firme pentru a plăti salariile sau alte plăți urgente pentru a evita falimentul.

Advertisement

Pentru a evita eventualele abuzuri sau hazarduri morale, proporția garanției creditelor, precum și a subvențiilor pentru acoperirea dobânzilor ar putea fi de 70-80%, fiind asigurată și o anumită contribuție proprie din partea agentului economic.

c. Subvenționarea timpului de muncă redus. Proporția ar putea fi de 70-80%, pentru a evita fraude sau hazarduri morale și, respectiv, a asigura că vor fi păstrate locurile de muncă viabile și cu potențial. 

d. Măsurile de suport trebuie să țintească cele mai vulnerabile grupuri – firmele mici și angajații care, potrivit sondajelor și datelor, s-au dovedit a fi cei mai afectați de criză. 

e. Program de granturi și consultanță pentru companiile care procesează materia primă locală, implementează tehnologii noi și se orientează spre vânzarea și exportul de produse cu nivel mai înalt de procesare.

Câți bani sunt necesari și de unde pot fi luați

Expert-Grup a estimat necesarul de resurse pentru pachetul de reforme la circa un miliard de euro, care pot fi mobilizate în baza următoarelor avantaje ale Republicii Moldova: relații relativ dezvoltate cu comunitatea donatorilor, nivel scăzut de îndatorare, nivel scăzut al inflației și nivel înalt al lichidității și capitalizării în sistemul bancar.

a. Asistența externă (circa 150-200 milioane euro), preponderent din resursele UE, FMI și ale Băncii Mondiale. La moment, aceasta este unul din domeniile cu cel mai mare potențial nevalorificat de către Guvernul Republicii Moldova, consideră Expert-Grup. Spre exemplu, în plină criză din 2020, când deficitul bugetar a crescut la 6% din PIB, iar sectorul real se confrunta cu o criză fără precedent de lichidități, Guvernul a reușit să atragă finanțări nerambursabile de 2,5 ori mai puține față de nivelul planificat.

b. Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane euro). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului, susțin economiștii. Asta chiar dacă unii politicieni din opoziția parlamentară critică faptul că Guvernul se împrumută prin emiterea de hârtii de valoare de stat. Mai mult experții propun simplificarea procedurilor, ca orice doritor să poată procura VMS.

c. Obligațiunile municipale (circa 50 milioane euro). După modelul țărilor din regiune, autoritățile publice locale ar putea emite obligațiuni municipale în vederea identificării resurselor necesare pentru efectuarea investițiilor capitale. Până în prezent, nicio primărie din țară nu a recurs la această soluție, deși sunt câteva care au capacitatea de a emite obligațiuni și nu s-au îndatorat până acum. O barieră în calea acestui instrument este impozitarea cu 12%.

d. Emitere de euroobligațiuni (circa 500 milioane euro). Conjunctura actuală pe piețele externe de capital este una favorabilă emiterii de euroobligațiuni în condiții avantajoase, grație abundenței de lichidități. Moldova ar putea reveni astfel pe piețele financiare externe și mobiliza o bună parte din resursele necesare prin emitere de euroobligațiuni la dobânzi similare cu cele emise recent de către Ucraina sau Armenia (de circa 3-4% anual). Moldova a emis în 1997 un eurobond în valoare de 75 milioane de dolari la o dobândă de 9,75%, pe care l-a răscumpărat în 2002.

e. Sistem de garanții de stat și dezvoltarea asigurării riscurilor financiare, în paralel cu reglementarea nivelului comisioanelor bancare în favoarea consumatorilor. Pe termen mediu și lung este necesar de a motiva băncile să se orienteze mai mult spre creditarea sectorului real, iar celelalte forme de venit (ex: comisioane, difrențe de schimb valutar etc.) să scadă ca și pondere în structura modelelor de afaceri ale băncilor.  Aceasta ar permite canalizarea excesului de lichidități din sistemul bancar în economia reală, deblocând în jur de 250-300 milioane euro.

Toate acestea însă nu pot fi realizate fără depășirea crizei politice și o nouă guvernare, care să își asume planul de reforme și să fie credibilă în fața donatorilor.



Oportunitati