Cum a crescut datoria de stat internă în anul 2020? De 52 de ori mai rapid decât în 2019

shadow
Joi, 14.01.2021 08:58   1046
În anul 2020 datoria de stat internă s-a majorat cu peste 5,74 miliarde lei, adică de 52 ori mai rapid decât în 2019 sau cu circa 24,4%, și a ajuns la un nou nivel record de 29,24 miliarde lei, arată datele Ministerului Finanțelor.

A fost cea mai semnificativă creștere din istoria țării, dacă excludem anul 2016, când Guvernul condus de Pavel Filip și-a asumat rambursarea datoriei de circa 13,3 miliarde lei, pentru creditele de urgență acordate de Banca Națională a Moldovei în noiembrie 2014 și martie 2015. Respectiv atunci a avut un salt mult mai semnificativ al datoriei de stat interne.

Creștere din contul emiterii de valori mobiliare de stat 

Potrivit Ministerului Finanțelor, în 2020 modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară cu 5,99 miliarde lei la valoarea nominală sau 5,82 miliarde lei la preț de cumpărare.

Totodată, asupra evoluției datoriei a avut impact și răscumpărarea, în luna octombrie 2020, a VMS emise pentru executarea obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat în sumă de 240 milioane lei.

Pentru comparație, în 2019 datoria de stat internă s-a majorat cu 109,6 milioane lei și a constituit la finele anului 23,17 miliarde lei. În 2019 modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 339,6 milioane lei și răscumpărării VMS emise pentru executarea a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat în sumă de 230 milioane lei.

Datele analizate de Mold-Street.com relevă că în 2020 datoria de stat internă a crescut de 52 ori mai rapid decât în 2019 și de 12 ori - decât în 2018.

Creșterea s-a produs în contextul crizei provocate de pandemia de Covid-19, Guvernul fiind nevoit să se împrumute masiv pe piața internă pentru a putea acoperi gaura din bugetul de stat.

Advertisement

Schimb de replici între fostul premier Chicu și deputatul Slusari

Pe de altă parte, în ultimele zile între fostul premier Ion Chicu și vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari s-a iscat un schimb de replici dure referitor la faptul că Ministerul Finanțelor se împrumută masiv de pe piața internă.

Potrivit deputatului, în primele 6 zile ale anului 2021 Ministerul Finanțelor deja a împrumutat pe piața internă, de la băncile comerciale, peste 703 milioane de lei.

„Este un semnal alarmant în contextul stabilității bugetare, precum și o tendința proastă pentru economia națională”, afirmă Alexandru Slusari.

Potrivit deputatului, lipsa acordurilor cu partenerii externi, care prevăd mai multe granturi și credite ieftine, de pănă la 1% anual, provoacă împovărarea mai mare a statului la dobănzile de 4-5,5%, cu riscul creșterii acestora în condițiile lipsei alternativei pentru perioada indelungată a crizei politice. 

Fostul premier Ion Chicu a cerut, într-o postare pe facebook, ca Ministerul Finanțelor să-l invite pe Slusari, pe care l-a numit „ „tractorist” („terorist intern”, în limba liberală modernă), să-i facă o lecție despre noțiuni elementare din domeniul finanțelor publice și managementului lichidităților. Poate va înțelege măcar ce-i mai simplu - deosebirea dintre plasare a VMS și finanțare netă pe parcursul unei perioade”.

Chicu susține că Ministerul Finanțelor a plasat, la prima licitație, VMS la rate mai mici chiar decât în 2020, întrucât pe parcursul anului s-a reușit diminuarea ratelor, adică a costurilor deservirii pentru buget, cu circa o pătrime.

„Rata la prima licitație din acest an a fost de 3,38%, chiar dacă începând cu 1 ianuarie 2021 veniturile din operațiunile cu VMS se impozitează de stat”, a afirmat fostul premier.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, pentru anul 2020, rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitații a constituit 5,19% (pe tipuri de VMS: 91 zile - 3,83%, 182 zile - 5,12%, 364 zile - 5,51%, 2 ani - 5,76%, 3 ani - 5,99%, 5 ani -6,27%), care comparativ cu anul 2019 a fost mai mică cu 1,03 p.p

În 2021 planul este de 6,75 miliarde lei 

Totodată, Ministerul Finanțelor a anunțat că operațiunile cu VMS se efectuează conform unui calendar stabilit și în limita sumei aprobate în acest scop în Legea bugetului de stat și sunt destinate finanțării deficitului bugetar.

„Astfel, pentru anul 2020 ca surse de finanțare interne a deficitului din contul emisiunii VMS au fost aprobate inițial două miliarde lei, ulterior aceasta fiind precizată la rectificarea bugetului de stat până la 5,9 miliarde lei. Suma executată de facto în anul 2020 a constituit 5,9 miliarde lei sau 100% din valoarea precizată.

Pentru anul 2021, este aprobată finanțarea deficitului bugetar din contul emisiunii VMS în sumă de 6,75 miliarde lei”, a declarat Ministerul Finanțelor.

Menționăm că peste 80% din VMS emise pentru a se împrumuta de pe piața internă sunt cumpărate de băncile locale, în timp ce 17-18% revine sectorului nebancar.



Oportunitati