Ce a obținut Moldova semnând Acordul comercial bilateral cu Marea Britanie

shadow
Duminică, 27.12.2020 06:23   2448
După doi ani și ceva de negocieri Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au semnat pe 24 decembrie 2020 Acordul de Parteneriat Strategic, Comerț și Cooperare, care însă nu aduce nici la o schimbare a regimului de vize și nici în regimul de comerț.

Documentul de 600 pagini, ce urmează să reglementeze relațiile moldo-britanice post-Brexit, a fost prezentat de către ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi ca pe unul crucial pentru relațiile moldo-britanice și care aduce noutăți bune pentru agenții economici și consumatorii finali.

Regimul de vize nu a fost renegociat

"Odată cu semnarea și până la ratificarea acordului de ambele țări, acesta va fi aplicat provizoriu, ceea ce va asigura accesul liber al companiilor exportatoare pe piața bunurilor și serviciilor în condiții favorabile, astfel, relațiile comerciale între țările noastre nu se vor întrerupe după încetarea aplicării Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova și Uniunea Europeană, în raport cu Regatul Unit", potrivit șefului MAEIE.

Totodată, Aureliu Ciocoi a spus că, practic, este același acord semnat de UK cu Georgia și Ucraina.

Acordul prevede, în premieră, crearea platformei de Dialog Politic și Strategic de nivel înalt, care va asigura implementarea Acordului, iar prima ședință a acestui grup este preconizată pentru începutul anului 2021.

Totuși, Acordul nu aduce nicio schimbare în privința condițiilor de călătorie în Marea Britanie. Adică regimul de vize, aplicat de Regatul Unit nu se va schimba, dar ministrul Ciocoi a promis că se vor duce negocieri pentru a ridica acest regim. De altfel, aici nici nu erau mari speranțe.

Facilităm importul, în loc să stimulăm exportul

Mult mai semnificative erau așteptările privind comerțul bilateral. Mai ales ținând cont că, acum doi ani, Moldova ajunsese în presa internațională ca țara care a îndrăznit să blocheze accesul Regatului Unit la o piață de 1,7 trilioane de dolari.

Advertisement

Corina Cojocaru, fostă consilieră economică a MAEIE la reprezentanța Moldovei la ONU, consideră că acest Acord putea fi negociat, astfel încât să aducă mai multe beneficii și facilități companiilor și cetățenilor Moldovei.

"Am vrea să cunoaștem tarifele și cotele care vor fi aplicate pentru principalele categorii de produse agricole și non-agricole, produsele IT senzitive și non-senzitive", se întreabă Corina Cojocaru.

În acest sens ea aduce aminte de modul cum a fost negociat Acordul comercial de liber schimb cu Turcia, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2015.

"Din pacate, pe parcursul a 4-5 ani s-a realizat faptul că acordul cu Turcia a fost slab negociat din partea Republicii Moldova: producătorii agricoli din țara noastră exportă anumite produse agricole pe piata Turciei cu un tarif de 49,5%, pe cand produsele turcești intră pe piața Republicii Moldova cu doar 12,5%, ajungând la un preț final în magazine mai ieftine decat produsele autohtone. Unde e principiul liberalizării comerțului și a paralelismului aplicat de obicei în orice TFA (Trade Facilitation Agreement) semnat bilateral cu o țară X sau Y?”, menționează Corina Cojocaru.

Firmele din Moldova nu vor avea acces la piața achizițiilor din UK

Totodată, ea susține că măcar pentru agenții economici din Republica Moldova trebuia de inclus o clauză separată privind intrarea și participarea la achizițiile publice de pe teritoriul Marii Britanii și viceversa în conformitate cu prevederile art.4 din Acordul internațional GPA (Government Procurement Agreement).

Or, acolo este clar stipulat că agentii economici din toate statele semnatare ale Acordului (47 la număr, inclusiv Republica Moldova și Regatul Unit) oferă libera circulație a furnizorilor/agenților economici în practică dar și în orice alt TFA semnat bilateral, explică Corina Cojocaru.

"Noi ca tară, de obicei cedăm deoarece fie nu cunoaștem multe, fie le știm, dar nu avem curajul și negociem din frică, acceptând până la urmă varianta propusă de partenerii de dezvoltare, așa a fost și în cazul DCFTA-ul semnat cu UE. Eliminarea vizelor pe categorii trebuia demarată o dată cu facilitarea comerțtului", mai afirma experta

Comerțul cu Marea Britanie în cădere liberă

Mai adăugăm că, în cadrul conferinței de presă, ambasadorul britanic Steven Fisher a declarat că în anii 2014-2019 comerțul bilateral a înregistrat o creștere de peste 75%.

Datele oficiale arată însă o altă tendință. Astfel, dacă până în 2017 am asistat la o creștere semnificativă a exporturilor pe piața britanică, ele ajungând în 2017 la peste 136 milioane de dolari, în timp ce importurile se mențineau la un nivel de circa 60 milioane dolari.

În anul 2018, însă, livrările de mărfuri și servicii din Moldova în Regatul Unit au scăzut de aproape 2 ori, până la 79 milioane dolari, iar în 2019 scăderea a continuat, exporturile coborând sub 50 de milioane dolari.

Tendința se menține și în acest an. Astfel, în primele 10 luni ale anului 2020 exporturile de mărfuri moldovenești au scăzut cu 17%, iar importurile cu 16%. 

 


Oportunitati