Asta după ce autoritățile au decis să cumpere o cantitate mai mare decât reușesc spitalele să consume.  

Și, în timp ce oficialii dau vina pe planificarea proastă a achizițiilor, companiile se plâng că suportă cheltuieli suplimentare pentru depozitare, dar și că autoritățile întârzie să-i plătească.

Așa planifică instituțiile medicale

Potrivit unei anchete RISE Moldova, în ultima jumătate de an, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) a cumpărat doar în cadrul a trei licitații 590 de mii de costume și combinezoane de protecție, 580 de mii de respiratoare, 10 milioane de perechi de mănuși și aproape 75 de mii de ochelari de protecție.

Conform anunțurilor, loturile erau planificate pentru necesitățile sistemului medical pentru anul 2020. Doar că, la 10 decembrie 2020, CAPCS a prelungit termenul de livrare cu încă trei luni, până pe 31 martie 2021.

Motivul oficial invocat este faptul că, pentru anul 2021, încă nu au fost inițiate proceduri de achiziții publice de echipamente de protecție și consumabile, dar și „pentru a nu pune în dificultate” activitatea spitalelor în care sunt tratați pacienții bolnavi de Covid-19.

Ivan Antoci, directorul general al CAPCS, a explicat pentru RISE Moldova că decizia de a extinde termenul se datorează inclusiv faptului că spitalele nu ridică produsele achiziționate deja.

„Fiindcă așa planifică oamenii”, a precizat oficialul, sugerând că instituțiile medicale nu-și programează corect necesarul de echipamente.

„Acum au înțeles că nu au spații de depozitare”

De cealaltă parte, administrația companiilor care au câștigat licitațiile susține că este nevoită să țină în depozitele lor echipamentele cumpărate de autorități, deși, conform condițiilor inițiale, acestea de mult ar fi trebuit să fie preluate de spitale.

Evelina Zara, administratoarea firmei Artbutic, care împreună cu Tetis International a câștigat două contracte pentru livrarea a circa 600 de mii de combinezoane și costume de protecție, spune la fel că spitalele nu iau toată cantitatea de echipamente, iar depozitul companiei este plin.

Evelina Zara: Veniți și veți vedea ce se face în depozit la noi! Spitalele acum au înțeles că nu au spații de depozitare. De exemplu, un spital a indicat că are nevoie de 50.000 de costume, dar el nu vrea că să le livrăm toate odată. Or, acestea sunt 10 camioane mari.

Boris Golovin, directorul Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, unul dintre cei mai mari beneficiari de echipamente anti-covid, spune că instituția nu are nicio restanță.

Boris Golovin: Nu avem, față de furnizori, datorii. Un bănuț, nu că un leu. Dar noi achităm banii la Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate și ei mai departe transferă. Poate reținerea este la ei.

Întradevăr. În cazul achizițiilor centralizate, contractele sunt încheiate trilateral între compania care a câștigat licitația, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) și instituția medicală. Respectiv, spitalele nu achită direct pentru echipamentele sau medicamentele recepționate, ci o fac prin intermediul CAPCS.