Cine a închis școlile din Republica Moldova [SONDAJ]

shadow
Miercuri, 04.11.2020 06:12   3774
Igor Dodon, candidat la funcția de președinte al țării a revenit la subiectele despre închiderea școlilor și finanțarea educației în perioada când ministru al Educației era Maia Sandu, lidera PAS și concurentă la șefia statului. Datele oficiale, însă, arată că închiderea școlilor a început încă în perioada guvernului Tarlev, în cadrul căruia Igor Dodon era ministru al Economiei.

„Maia Sandu a închis școli în peste 180 de sate. Faceți comparație, noi am transferat 300 de milioane de lei din buget pentru a acoperi deficitul pentru școlile mici din sate, care trebuiau să fie închise conform formulei introduse de Maia Sandu în 2014-2015”, a declarat pe 3 noiembrie, Igor Dodon.

Dodon a propus optimizarea școlilor încă în anul 2008

Totodată, el susține că închiderea școlilor ar fi fost prima etapă de lichidare și a primăriilor. Asta în condițiile în care optimizarea/închiderea unor instituții bugetare, inclusiv a școlilor pe care Igor Dodon a reproșat-o Maiei Sandu a fost propusă prima dată de ministerul Economiei în 2008, pe când era condus chiar de el.

”Concepția optimizării numărului angajaţilor din sectorul bugetar” elaborată de Ministerul Economiei a fost aprobată în februarie 2008 printr-o hotărâre a guvernului comunist Tarlev. Prezentând Concepția la Guvern și apoi Parlament, ministerul condus de Dodon susținea că, în decurs de trei ani (2008 – 2010), ar urma să fie disponibilizați 10.000 de angajați bugetari, în principal din domeniile învățământului și asistenței sociale. Cu banii economisiți trebuia să fie majorate salariile angajaților bugetari rămași.

Printre căile de punere în practică a ”optimizării”, Concepția numea ”crearea şcolilor de circumscripţie” și ”organizarea transportului elevilor” din satele mici, unde școlile trebuiau închise. 

Dar propunerea lui Igor Dodon, făcută cu un an înainte de alegerile din 2009, a fost considerată periculoasă de către Serviciul de Informații și Securitate. Fostul director al SIS, Artur Reșetnicov, l-a avertizat pe președintele comunist de atunci Vladimir Voronin că inițiativa ”şi-a găsit o critică dură atât din partea angajaţilor din sferele bugetare supuse reducerii, cât şi în rândurile opoziţiei, susţinute din exteriorul ţării”.

Citiți și:

Educație cu strategie, dar fără specialiști și transparență

Prevederile Concepției elaborate de Igor Dodon s-au regăsit într-o serie de strategii ale guvernelor care au urmat guvernării comuniste după 2009, inclusiv reducerea numărului de școli din localitățile mici și crearea școlilor de circumscripție. 

Cum a evoluat numărul școlilor în decurs de 20 de ani

Datele Biroului Național de Statistică arată clar cum a evoluat numărul instituțiilor de învățământ primar și secundar din ultimii 20 de ani și motivul de bază al acestei reduceri.

Advertisement

Astfel, dacă la începutul anului școlar 2000/2001 în Republica Moldova erau 1.573 de școli primare, gimnazii și licee în care învățau peste 630.000 de elevi, apoi peste 5 ani erau deja 1.558 de școli, iar numărul elevilor a scăzut cu peste 110.000, până la 519.000. Astfel dacă numărul școlilor s-a redus cu doar un procent, apoi cel al elevilor cu 17,5%.

În următorii ani, procesul de reducere a numărului de școli și mai ales a elevilor care le frecventau se accentuează. La începutul anului școlar 2009/2010, când încă la putere mai erau comuniștii, iar Igor Dodon vicepremier, în Republica Moldova erau 1.512 școli, cu 29 unități mai puține decât în anul când acesta a venit cu propunerea de optimizare.

Numărul elevilor la începutul anului școlar 2009/2010 era deja mai mic de  415.462 sau cu circa 34% mai puțin decât la începutul guvernării comuniste. 

În următorii ani tendința de reducere a numărului elevilor continuă și, respectiv, în condițiile în care nu sunt elevi suficienți se închideau și școlile.

Din anul 2009 și până la începutul anului școlar 2012/2013, când Maia Sandu a ajuns ministră a Educației, numărul școlilor s-a redus cu încă 130 de instituții, iar cele mai multe școli au fost închise în anul de studiu 2011-2012 - 62.

În același timp în cei 3 ani, cât Maia Sandu a fost ministră a Educației, numărul școlilor s-a diminuat cu circa 70 de unități.

Și după plecarea ei din Guvern, tendința s-a menținut, iar la începutul anului școlar 2019/2020 în Republica Moldova erau 1.255 de instituții de învățământ primar și secundar în care studiau doar 333.144 de elevi.

Astfel dacă în aproape două decenii numărul elevilor s-a redus practic la jumătate (cu circa 300.000), apoi cel al școlilor cu aproape 20%. Datele statistice relevă că în ultimii 20 ani evoluția numărului de școli a depins mai degrabă nu de cine e la guvernare, ci de numărul de elevi.

Cheltuieli mari, dar fără performanțe

În lume, însă, nu se atrage atenția la numărul de școli, ci la rezultate, adică la calitatea sistemului educațional.

De exemplu, în anul 2016 economiștii de la Banca Mondială atrăgeau atenția la faptul că autoritățile Republicii Moldova cheltuie foarte multe resurse pentru acest domeniu, în comparație cu țările similare din regiune și din același grup de venituri, limitând spațiul pentru investițiile publice atât de necesare. 

Totodată, constatau că cheltuielile înalte pentru educație, dar și sănătate nu sunt transpuse direct în calitatea prestării serviciilor. 

Astfel, cheltuielile pentru educație în medie de 7,2% din PIB în perioada 2000-2014 au fost cele mai mari în regiunea Europa și Asia Centrală (EAC) și printre cele mai mari în țările cu venituri medii joase. În același timp, raportul elevi-învățători rămâne unul din cele mai joase în regiune, la fel ca și performanța elevilor.

De notat că, în anul 2020, cheltuielile totale pentru sectorul educația sunt estimate la circa 13 miliarde de lei sau 5,7% din PIB și 17% din totalul cheltuielilor bugetului public național, arată date ale Ministerului Finanțelor. Comparativ cu 2019, în bugetul pentru anul 2020 alocațiile pentru educație vor crește cu circa un miliard de lei.

Minus constant la cadre didactice

Închiderea școlilor ar fi de fapt o problemă de importanță mai mică, dacă comparăm cu deficitul de cadre didactice, care are consecințe dezastruoase asupra calității studiilor. Pe acest subiect mai mulți miniștri au recunoscut faptul că exodul de creiere din sistemul de educație continuă.

Potrivit fondatorilor platformei COMpEC (Comunitatea pentru o Educație de Calitate), una dintre cele mai stringente probleme actuale din sistemul de învățământ ține de insuficiența resurselor umane. „Riscăm să rămânem fără profesori în următorii 5 ani”, atenționa acum doi ani Rima Bezede, directoarea Centrului Educațional PRO DIDACTICA, la evenimentul de lansare a platformei.

„Numărul tinerilor care se înscriu la facultățile pedagogice scade dramatic pe an ce trece. Bunăoară, în anul de studii 2017 – 2018, nici jumătate din posturile vacante în educație nu au fost acoperite. Doar în municipiul Chișinău, deficitul de cadre didactice s-a triplat în ultimii trei ani, de la 267 la 863 de locuri. În asemenea timpuri, grija cea mare este să asigurăm numărul minim de profesori în fiecare scoală”, constata atunci Rima Bezede.



Oportunitati