Câți bani vrea să mai împrumute Guvernul Chicu în anul 2020 pentru a face față coronacrizei

shadow
Joi, 02.07.2020 08:06   1026
Guvernul și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020, care prevede contractarea unor împrumuturi externe de circa un miliard de euro, la care se adaugă alte 6 miliarde lei din interiorul țării.

Este deja a doua rectificare bugetară din acest an, iar după cum evoluează lucrurile din țară apetitul pentru cheltuieli crește și pe alocuri are și conotații electorale, respectiv acestea nu sunt legate doar de impactul social-economic al pandemiei de SARS Covid-19.

Venituri suplimentare doar din donații

Astfel, dacă inițial bugetul de stat pentru anul 2020 prevedea venituri de 44,14 miliarde lei și cheltuieli de 51,55 miliarde lei, iar soldul (deficitul) bugetar - 7,41 miliarde lei, apoi după rectificarea din aprilie, estimarea veniturilor a scăzut cu peste 6 miliarde lei, până la 37,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile s-au majorat la 53,77 miliarde lei.

În consecință, s-a ajuns la un deficit de 15,97 miliarde lei, care urma să fie finanțat din împrumutul de urgență acordat de Fondul Monetar Internațional –  4,42 miliarde lei (234 milioane de dolari) și creditul de 200 milioane euro sau 4,16 miliarde lei, oferit de Federația Rusă, dar care nu a fost acceptat din cauza condițiilor din acordul moldo-rus.

La fel, se prevedea că Guvernul va emite valori mobiliare de stat în sumă de 4 miliarde de lei, cu 2 miliarde mai mult decât a fost planificat inițial pentru 2020. De asemenea erau prevăzute venituri de 700 milioane lei și din privatizarea activelor publice.

Acum Ministerul Finanțelor estimează venituri de 37,85 miliarde, în creștere cu doar 50 milioane lei, în special din contul reestimării defalcărilor de la companiile statului și a donațiilor pentru susținerea bugetului și instituțiilor bugetare, în legătură cu situația epidemiologică, și altor venituri, care la moment sunt deja încasate la buget, a precizat ministrul Finanțelor Serghei Pușcuța.

Alocații pentru indemnizații și salarii majorate

Cheltuielile însă vor crește mult mai semnificativ, cu circa 1,28 miliarde lei și vor ajunge la 55,06 miliarde lei, în special din contul creșterii alocațiilor pentru protecția socială (+489,6 milioane lei), ocrotirea sănătății (+428,1 milioane lei), serviciile de stat cu destinație generală (+195,1 milioane lei) și domeniul economic (+160,5 milioane lei).

De exemplu, 466 milioane lei vor fi transferate la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pentru achitarea indemnizației de 700 lei la 660.000 de pensionari cu venitul mai mic de 3.000 lei lunar.

Alte 428 milioane lei vor fi transferate Fondului Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală pentru majorarea salariilor cadrelor medicale cu 30% de la 1 septembrie 2020 (+362,6 milioane lei), asigurarea acordării sporului personalului de asistență medicală urgentă prespitalicească, antrenat în acordarea asistenței medicale persoanelor care întrunesc criteriile definiției de caz COVID-19 (+65,4 milioane lei).

Advertisement

O sumă de 175 milioane lei va fi alocată pentru acoperirea necesităților la cheltuieli de personal pentru majorarea de la 1 septembrie 2020 cu 30% a salariilor cadrelor medicale din instituțiile finanțate de la bugetul de stat și bugetele locale și necesităților la cheltuieli de personal în instituții de învățământ general.

Se mai prevede că Fondul de susținere a producătorilor agricoli va fi majorat cu 100 milioane lei, iar Fondul de garantare a creditelor bancare pentru întreprinderile mici și mijlocii gestionat de ODIMM cu 50 milioane lei.

De asemenea, proiectul prevede alocarea suplimentară a 50 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii antreprenoriale în cadrul a 16 platforme industriale, precum și alocarea a 20 milioane lei pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”.

La cine alocațiile vor scădea

Pe de altă parte, se renunță la finanțarea unor proiecte, precum elaborarea studiului de prefezabilitate privind revitalizarea serviciilor aeroportuare în zonele de sud și de nord ale Republicii Moldova – 3 milioane lei sau reconstrucția complexului Centrului integrat de pregătire pentru aplicarea legii, str. Sfânta Vineri nr.7, municipiul Chișinău pentru care erau prevăzute 37 milioane lei.

La fel, volumul transferurilor cu destinație specială din Fondul rutier pentru municipiul Chișinău va scădea cu 100 milioane lei (de la 194 milioane la 94 milioane), iar cele pentru municipiul Bălți cu 25 milioane lei și vor constitui doar 2,7 milioane lei.

Asistența UE, sursă de finanțare a deficitului

Ca și la precedenta rectificare principala sursă de finanțare suplimentară va fi externă. 

Astfel, ca sursă de finanțare a deficitului bugetului de stat este inclusă asistența macro-financiare Omnibus din partea Uniunii Europene (+2,08 miliarde lei, echivalentul a 100 milioane euro).

Din documentul aprobat de Guvern rezultă că și creditul rusesc de 200 milioane euro este, în continuare, inclus în bugetul de stat. Astfel, pentru anul 2020 Guvernul Chicu preconizează să contracteze împrumuturi de peste hotare în valoare totală de 19,15 miliarde lei, ceea ce la cursul actual constituie circa un miliard de euro.

La aceasta se adaugă împrumuturi de pe piața locală în valoare de 6 miliarde lei (cu două miliarde mai mult decât era prevăzut), prin emisiunea de valori mobiliare de stat pe piața primară.

În consecință, la 31 decembrie 2020 soldul datoriei de stat ar putea constitui uriașa cifră de 78,4 miliarde lei, cu aproape 26 miliarde lei mai mult decât era la finele anului 2019.

Astfel, ponderea soldului datoriei de stat în PIB se va majora față de finele anului 2019 cu circa 50% și va constitui 36,9%.

Asumarea de răspundere calificată drept uzurpare a puterii

Menționăm că pe 1 iulie, Guvernul condus de Ion Chicu și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pentru patru proiecte de legi, care prevăd modificări bugetare. Este vorba despre Legea salarizării, Legea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale și bugetul din medicină.

Faptul că Guvernul și-a asumat această răspundere a fost calificată de vicepreședintele Parlamentului Alexandr Slusari o acțiune cu elemente ale uzurpării puterii de stat.

„Care este raționamentul acestei acțiuni? Parlamentul este nefuncțional sau se află cumva în vacanța? Majoritatea deputaților nu dorește să majoreze salariile medicilor? A refuzat cumva cineva din legislativ să examineze rectificarea bugetului? Evident, este necesar să analizăm în Parlament cifrele veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum și sursele de acoperire a deficitului bugetar”, a scris Slusari pe pagina sa de Facebook.

Potrivit legislației, dacă în decursul a 72 de ore din momentul angajării răspunderii de către Guvern cel puțin 1/4 din numărul deputaților aleși nu depun o moțiune de cenzură împotriva Guvernului sau dacă moțiunea de cenzură depusă este respinsă, atunci proiectele de lege se consideră adoptate și devin executorii pentru Guvern. De menționat că în prezent, Executivul nu are susținerea unei majorități parlamentare.

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati