Cine a scos grânele din țară pe timp de pandemie

shadow
Luni, 29.06.2020 06:50   2400
Pandemia de coronavirus și seceta din primele luni ale acestui an au creat o stare de nesiguranță în lume și în țara noastră în privința asigurării cu produse agroalimentare. Accentul se pune în special pe grâne, exportul cărora a fost deja restricționat de mari producători de cereale din regiune, precum Rusia și Ucraina.

Unii politicieni de la noi au cerut ca să fie stopat exportul de grâne din Republica Moldova, în timp ce alții, dar și agenții economici susțin că neoficial exportul de grâne din țara noastră a fost deja restricționat. S-a întâmplat încă de la finele lunii martie, doar că restricțiile sunt aplicate selectiv. Adică unele companii exportă, altele – nu.

Restricții neoficiale la exportul grâului

„La moment, piața cerealelor stagnează. ANSA (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor n.r.) a introdus restricții neoficiale la exportul grâului până la 1 septembrie și a orzului până la 15 iulie. Certificarea exportului s-a scumpit. Exportatorii în asemenea condiții nu procură orz și grâu de la agricultori. Nici statul nu intervine să facă achiziții pentru piața internă. Autoritățile procedează cu fermierii într-o manieră perfidă și tradițională pentru guvernarea dodonistă”, susține într-o recentă postare pe Facebook vicepreședintele parlamentului, deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari.

Pe de altă parte, premierul Ion Chicu a negat, în cadrul unei emisiuni la postul TV RTR Moldova, existența unor restricții la exportul de grâne. Două luni în urmă, însă, chiar președintele Igor Dodon a confirmat existența unor astfel de restricții, dar a promis că ele vor fi oficializate.

Existența restricțiilor este confirmată și de ordinul 166, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor încă pe 31 martie 2020, dar care așa și nu a fost publicat. Este adevărat că documentul nu interzice direct exportul de grâne, dar impune noi condiții pentru obținerea certificatelor fitosanitare.

Eduard Grama, președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere “Agrocereale”, susține că interdicțiile au fost aplicate în special la exportul de grâu, orz și semințe de floarea soarelui, iar în lunile mai și iunie doar unii exportatori au reușit să obțină certificatele fitosanitare necesare pentru exportul de aceste produse agricole.

Totodată, el precizează că de exemplu la porumb nu există nicio restricție la export și susține că nu există risc pentru securitatea alimentară a țării, iar restricțiile lovesc în producătorii și exportatorii de cereale, dar și în economie.

Avem stocuri suficiente

Pe de altă parte, atât autoritățile, cât și producătorii susțin că în țară sunt suficiente stocuri de cereale și că siguranța alimentară nu este pusă în pericol. La mijlocul lunii aprilie, Ion Perju, ministrul Agriculturii Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a declarat că în Republica Moldova există stocuri de circa 200.000 tone de grâu în depozitele producătorilor agricoli și în rezervele statului.

Advertisement

„Conform unei evaluări preventive, în Republica Moldova avem destule stocuri pentru asigurarea securității alimentare, la care se adaugă recolta estimată la 800.000 - 900.000 tone de grâu în acest an. Dar argumentele noastre că nu există pericol de a rămâne fără produse importante din punct de vedere social, ca pâinea și uleiul, nu au fost luate în considerare. Paradoxal, dar exportul de ulei de floarea soarelui, care este unul din produsele sociale și intră în lista de bază a siguranței alimentare, nu a fost stopat”, spune Eduard Grama, președintele “Agrocereale”.

În acest an recolta de grâu este estimată la 800.000-900.000 de tone, iar necesarul pentru țară este de circa 300.000 tone

Potrivit lui Grama, ridică semne de întrebare și faptul că este interzis și exportul de orz, recoltarea căruia a început deja în sudul țării. „Orzul este acum căutat de cumpărători de peste hotare, care oferă preț competitiv. Dacă producătorii agricoli nu îl pot vinde acum, pe urmă vor pierde, pentru că prețul va scădea”, susține Grama.

Asociația „Agrocereale” s-a adresat de câteva ori autorităților pentru a identifica o soluție, dar deocamdată în zadar. Zilele trecute și grupul Trans Oil, cel mai mare operator de pe piață, s-a pomenit că nu poate livra unui agent economic de peste hotare grâul pentru care acesta a plătit deja.

„Acest grâu nu ne mai aparține și trebuie livrat proprietarului, dar autoritățile de stat care trebuie să-și dea acordul pentru încărcarea navei, nu reacționează la cererile noastre”, se arată într-o adresare către autorități, expediată pe 24 iunie de Trans Cargo Terminal SRL. Aceeași companie susținea că suportă pierderi de 10.000 dolari pe zi, din cauza staționării în portul Giurgiulești a cargoului ce urma să fie încărcat cu grâu.

Năstase: are loc o scoatere masivă a grâului 

În jurul subiectului exportului de cereale circulă și numeroase zvonuri. De exemplu, acum două luni, Vasile Năstase, deputat din cadrul Platformei DA, susținea într-o solicitare adresată premierului Ion Chicu că din informațiile de care dispune „la ora actuală are loc o scoatere masivă a grâului din țară sub acoperirea politică a unor structuri pro ruse”.

„Scopul acestora este de a crea deficit pe piața cerealelor, urmând ca în toamnă, când rezervele și stocurile vor fi insuficiente, datorită secetei care s-a abătut asupra țării noastre, să se recurgă la importuri „salvatoare” din Federația Rusă, care dispune de suficiente cantități de cereale”, scria Vasile Năstase.

Tot el solicita informații privind stocurile din rezerva de stat de cereale și date privind exportul de cereale efectuate în noiembrie 2019 și până în mai 2020 de două companii, Rusagro-Prim SRL și Biz-Agro SRL, ambele din Cupcini, Edineț. El a promis că va veni cu noi detalii, dar nu a mai făcut-o.

Savelii Russu, proprietarul Rusagro-Prim SRL, a precizat pentru Mold-Street.com că firma sa a exportat cereale, dar totul a fost în condiții legale. „Ar fi ok ca deputații să opereze cu informații din surse veridice și să nu zvonuri... Poate solicita informații de la Vamă și va putea afla cine și cât grâu exportă”, a declarat Savelii Russu. Datele vamale arată că cele două companii au avut în primele 4 luni ale anului o cotă de doar 6,4% din exportul de grâu și ocupau locurile 9 și 10 în top 10 exportatori de grâu. Astfel, el nu au jucat un rol decisiv în exportul de grâu.

Unde a plecat grâul moldovenesc

Datele obținute de Mold-Street.com privind exportul de unele cereale relevă, însă, că atât livrările de grâu, cât și de alte cereale sau oleaginoase au continuat și pe timp de pandemie, chiar dacă volumele au fost în unele cazuri în scădere.

 

Astfel, în primele patru luni ale acestui an, din Republica Moldova au fost exportate circa 146.000 de tone de grâu. Cel mai mult – în luna ianuarie – 40.272,5 tone. În februarie, exporturile au constituit 38.776 tone, în martie au scăzut la 29.415,6 tone, iar în aprilie au fost de circa 38.000 tone.

Chiar și în primele zile ale lunii mai au fost efectuate exporturi: o cantitate de aproape 600 de tone a fost livrată de Tanleo SRL, o companie din regiunea transnistreană.

Datele vamale relevă că cea mai mare parte din grâul moldovenesc a ajuns în Indonezia – circa 31%, urmată de Grecia – cu 16%, Malaysia – cu 14%, Italia – 13% și Turcia – 9%.


Mai adăugăm că în plină pandemie de COVID-19, care în consecință a dus la o criză economică devastatoare, când fiecare leu la bugetul de stat are o importanță majoră, autoritățile, în loc să ajute producătorii agricoli, le creează impedimente în activitatea lor, iar aceasta poate duce la o aprofundare a crizei în domeniu.

Astfel, există riscul că prețul cerealelor să scadă pe piața locală, iar fermierii ce sperau să obțină venit din lanurile de grâne se pot pomeni cu pierderi și în incapacitate de a plăti salarii, impozite sau ratele la bănci. Totodată și bugetul de stat nu va incasa milioane din impozitele aferente activității agricole și de export.

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati