Cum se explică oscilațiile semnificative ale cursului leului pe timp de coronacriză

shadow
Joi, 11.06.2020 09:06   2174
Evoluția fenomenelor sociale și economice ca impact al răspândirii coronavirusului nu au avut cum să nu își găsească reflecție și în evoluția cursului de schimb al monedei naționale.

După ce în prima perioadă a pandemiei leul a urmat un trend accelerat de depreciere, atenuat de intervențiile Băncii Naționale, în ultima lună asistăm la o inversare de trend în care moneda națională revine la valorile cursului de la începutul anului. În continuare, urmează să analizăm factorii care au indus aceste evoluții și la ce ne putem aștepta în perioada următoare.

Nivelul maxim și nivelul minim

De la începutul anului, leul a avut cel mai înalt nivel față de dolarul american pe 3 ianuarie, când cursul oficial al BNM a indicat 17,1792 lei pentru un dolar. Nivelul maxim a fost atins pe 7 aprilie, când rata MDL/USD a ajuns la 18,6369.

În general, până la apariția primelor cazuri de Covid-19 cu toate consecințele de rigoare, piața valutară s-a remarcat prin evoluții moderate fără fluctuații excesive.

Starea de relativ echilibru din primele 2 luni ale anului se observă și prin indicatorul Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, care a fost aproape de 100%, ce denotă că în cea mai mare parte cererea mai mare de valută manifestată în cazul agenților economici este alimentată de disponibilul excedentar al ofertei de valută de la populație.

Începând cu 11 martie, când rata de schimb MDL/USD a constituit 17,35 iar autoritățile impuneau gradual restricțiile specifice pentru a proteja populația, care au însemnat și limitarea multor activități economice, și până pe 7 aprilie leul moldovenesc s-a depreciat continuu cu 7,4%.

Această depreciere a rezultat din dezechilibrul creat pe piața valutară, unde oferta netă de valută de la populație a acoperit doar în proporție de 42,7% cererea netă venită de la întreprinderi.

Pentru a nu admite fluctuații excesive și bruște a cursului, BNM a plasat pe piață în martie un volum de 114,5 milioane USD.

Cine a prăbușit leul în luna martie

După cum rezultă din date, în luna martie oferta netă de valută de la populație s-a redus cu circa 1/3, în timp ce cererea netă de la întreprinderi a crescut cu peste 50 la sută față de luna precedentă. Aceste evoluții pot fi explicate prin mai mulți factori:
• cererea sporită pentru produse și mărfuri indusă de panica din prima perioadă de apariție a cazurilor de Covid-19 în țară, în special în sectoarele de Retail și Farma, au impus companiile din aceste domenii să crească semnificativ importurile;
• în alte domenii întreprinderile au crescut importurile pentru a avea stocuri suficiente în condițiile perturbării lanțurilor de aprovizionare, iar acest fapt a provocat de asemenea o creștere a necesarului de valută;
• din partea persoanelor fizice în luna martie s-a remarcat o stare de expectativă și prudență – acestea au vândut valută mai puțină cu 32,7 mil. USD și au făcut achiziții de valută mai mari cu 14,3 mil. USD, comparativ cu luna februarie. Aceste fapt a pus presiune adițională pe deprecierea leului.

Advertisement

În luna aprilie moneda națională a înregistrat o apreciere semnificativă în săptămânile de dinaintea Paștelui, când tradițional infuzia de valută din partea populației este mai mare, după care săptămâna de după Paște a rezultat o depreciere bruscă a leului, care însă nu s-a dovedit a fi un fenomen de durată, astfel încât începând cu sfârșitul lunii aprilie și până în prezent tendința generală este una de apreciere a leului moldovenesc.

Reflectat prin cifre agregate, piața valutară în luna aprilie se remarcă printr-un grad de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici din partea ofertei persoanelor fizice de 64,3%, ceea ce a forțat BNM să plaseze pe piață și în această lună valută în sumă netă de 55 milioane dolari.

De ce se apreciază leul?

Chiar dacă datele privind cererea și oferta pe piața valutară pentru luna mai încă nu sunt publicate, reieșind din trendul de apreciere a leului, dar și din informația că în această lună BNM a procurat valută de pe piață în valoare de 10 milioane dolari, putem presupune că oferta netă din partea persoanelor fizice a depășit cererea netă de la companii, dar și factorii care au contribuit la întărirea leului:

1. Scăderea abruptă a consumului – după euforia de consum din luna martie, când cifra de afacere a retailerilor a crescut cu un ritm cuprins între 20 și 30 la sută, a urmat o perioadă în care, pe de o parte, populația și-a creat anumite stocuri, iar, pe de altă parte, pentru o parte importantă din cetățeni economiile s-au topit, fapt care a impus trecerea la un model de consum minimalist de supraviețuire. În plus, consumul de multe bunuri a fost obstrucționat de situația de carantină care a impus stoparea multor activități de comerț de bunuri. Având în vedere că cea mai mare parte a consumului este acoperit din importuri, a urmat o reducere substanțială a acestora, fapt pentru care și necesitatea de valută a scăzut.

2. Importuri mai ieftine – pe lângă scăderea cantitativă a importurilor, pentru categorii importante de bunuri importate de Republica Moldova, cum ar fi petrolul sau gazele naturale, a avut loc și o ieftinire a acestora, care la fel scade din necesarul de valută pe piață.

3. Banii din asistența externă – resursele din asistența externă și, în primul rând, creditul de 235 milioane dolari debursat de FMI, pe lângă rolul de stabilizator al bugetului public, au avut inclusiv rolul de a aduce mai mult calm pe piață și au contribuit la echilibrarea pieței valutare și la suficiența de valută.

4. Reducerea tranzacțiilor pe piața auto și imobiliară, tradițional valutizate – în Republica Moldova atât piața valutară, cât și piața auto rămân a fi valutizate, majoritatea tranzacțiilor fiind ancorate la Euro. Respectiv, tranzacțiile de pe aceste piețe au impact direct asupra pieței valutare. Atunci când tranzacțiile sunt în creștere și cererea pentru valută din partea populației este în creștere și, respectiv, invers. După ce piața imobiliară s-a aflat pe plus și în primul trimestru al anului curent, fiind al 14-lea trimestru consecutiv de creștere continuă raportat la perioadele similare din anul precedent, este evident că în al doilea trimestru numărul și valoarea tranzacțiilor sunt în scădere. Totodată, s-a redus și numărul tranzacțiilor cu autoturisme. Astfel, în luna aprilie numărul de mașini noi vândute s-a prăbușit cu 75%. 

5. Vacanțe puse pe hold sau anulate – un alt factor care stimulează tradițional cererea pentru valută în această perioadă este legat de procurarea pachetelor turistice și efectuarea vacanțelor peste hotare. În anul 2019 prin intermediul agențiilor de turism 310 mii de conaționali au fost în vacanțe peste hotare. Cum valoarea pachetelor turistice este exprimată în valută, lipsa aproape cu desăvârșire a vacanțelor din această perioadă a redus și din necesarul de valută pe piață.

6. Remiterile și venirea multor conaționali acasă – în luna aprilie 2020, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de 92 mil. USD, în scădere cu 11,5% comparativ cu aprilie 2019. Chiar dacă și remitențele sunt pe un fundal de descreștere, există premise rezonabile de a considera că în această perioadă, odată cu venirea unui flux mai mare de moldoveni acasă, și valuta adusă fizic de către aceștia și care nu se include în statisticile BNM, este respectiv mai mare.

„atunci când unui moldovean i se termină banii, acesta merge să schimbe 50 de euro”

7. Recurgerea la economiile de „sub saltele” – în luna februarie 2015, în plin proces de cădere abruptă a leului, guvernatorul de atunci Dorin Drăguțanu susținea că în Republica Moldova este suficientă valută străină, doar că persoanele „fizice le țin în depozite, în saltelele” de acasă. Această frază, deși controversată, are doza ei de adevăr și este echivalentă cu un banc pe larg răspândit printre moldoveni, că „atunci când unui moldovean i se termină banii, acesta merge să schimbe 50 de euro”. Este posibil că mulți cetățeni s-au pomenit în situația de a atenta la economiile de zile negre, ținute de regulă în valută.

Viitor incert cu perspective de depreciere

Evoluția viitoare a leului față de principalele valute de referință va depinde de mai mulți factori, asupra cărora planează încă un grad înalt de incertitudine. La elaborarea rectificărilor bugetare din luna aprilie, autoritățile au prognozat pentru anul 2020 un curs mediu anual MDL/USD de 18,92 și un curs la final de an de 18,96.

De la începutul anului până în prezent, cursul mediu oficial constituie 17,73 lei pentru un dolar american. Pornind din conjunctura actuală, revigorarea activității economice, care este puternic conectată la importuri, va fi însoțită și de o depreciere a leului, care cel mai probabil, însă, va avea o magnitudine mai redusă față de cea pronosticată de autorități la rectificarea bugetului.

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati