Ce privilegii au angajații BNM și de ce este revoltat premierul Chicu

shadow
Marţi, 09.06.2020 11:58   1929
Premierul Ion Chicu anunță că în zilele următoare Guvernul va veni cu un proiect de lege, pentru a elimina privilegiile de care se bucură funcționarii Băncii Naționale a Moldovei, iar „poporul nu va mai plăti avocați pentru cei care au fost implicați în furtul miliardului”.

„Noiembrie 2014. Din sistemul bancar al țării se fură 1 miliard de dolari. Conducerea Băncii Naționale joacă un rol activ în această crimă. De atunci, mai mulți funcționari ai BNM au nimerit în vizorul procuraturii și au statut de bănuiți/învinuiți. Tot acest timp serviciile pentru avocați de sute de mii de lei (sau chiar milioane) sunt achitate... de BNM. Pe lângă salarii de sute de mii de lei lunar, acești funcționari beneficiază de înlesniri inimaginabile, inclusiv de a fi apărați din banii statului, când încalcă legea”, scrie premierul Chicu într-o postare pe pagina sa.

BNM s-a plâns la FMI?

Potrivit lui, această situație nu mai poate fi tolerată și în acest sens s-a propus eliminarea acestor plăți în folosul participanților la furtul miliardului din cadrul BNM.

„Straniu, dar conducerea BNM a decis să "se plângă" corpului diplomatic străin și FMI, că statul atentează la independența băncii centrale...”, menționează premierul.

Acesta mai precizează că, în zilele apropiate, Guvernul va veni cu proiectul de modificare a legislației „pentru a elimina privilegiile absolut neîntemeiate, de care se bucură funcționarii acestei instituții”. 

„Conducerea BNM trebuie să înțeleagă, că poporul nu va mai plăti avocați pentru acei care au fost implicați în furtul miliardului”, susține Ion Chicu.

De fapt, proiectul privind modificarea Legii nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, prin care ar urma să fie eliminate aceste privilegii, a fost prezentat și publicat pentru discuții publice de Ministerul Justiției încă pe 19 mai 2020, adică trei săptămâni în urmă. Respectiv, nu era ceva secret și mulți diplomați sau donatori puteau să afle despre intenția Guvernului fără ca BNM să îi informeze în mod special.

„Tratament derogatoriu și preferențial, chiar în excesivitate favorabil”

Proiectul promovat de Guvern prevede abrogarea alineatului 2 din articolul 35 din Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei:

„Cheltuielile ocazionate de procedurile penale, civile, administrative inițiate împotriva persoanelor prevăzute la alineatul (1), care vizează actele sau faptele îndeplinite de către acestea ori omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte de către acestea în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale, inclusiv pentru efectuarea operațiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuții, sînt suportate de Banca Națională. În sensul prezentului articol, prin cheltuieli ocazionate de procedurile penale, civile, administrative se înțeleg, cel puțin, cheltuielile de asistență juridică și cheltuielile de expertiză, dacă reglementările Băncii Naționale nu prevăd și alte categorii de cheltuieli. În vederea reglementării categoriilor de cheltuieli suportate și a procedurilor de suportare a acestor cheltuieli, Banca Națională va emite reglementări.”

Ministerul Justiției susține că aceste prevederi conferă membrilor organelor de conducere ale BNM, lichidatorului desemnat de aceasta, precum și personalului acesteia, în contextul exercitării atribuțiilor conferite de lege, „un tratament derogatoriu și preferențial, chiar în excesivitate favorabil”.

Autorii susțin că aceasta duce și „la încălcarea art.16 din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia, toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială”.

Advertisement

„Astfel pe lângă tratamentul favorizant pentru aceste categorii de persoane, care beneficiază de o „cvasi-imunitate de răspundere” (conform art.35 alin.(1) din lege), cadrul normativ le conferă încă un beneficiu suplimentar substanțial și anume scutirea necondiționată de achitare a cheltuielilor ocazionate de procedurile penale, civile, administrative (cheltuieli de asistență juridică și celor de expertiză, etc.) intentate împotriva lor, acestea fiind suportate exclusiv de Banca Națională”, se arată în nota de argumentare.

BNM: Este o condiție indispensabilă pentru asigurarea independenței

Într-un răspuns oficial, Banca Națională susține că deține un statut distinct pentru că are un rol esențial în menținerea stabilității financiare. 

„Statutul special, dar și necesitatea unor mecanisme de protecție care să asigure exercitarea deplină a atribuțiilor corespunzătoare ale autorității de supraveghere si rezoluție bancară, inclusiv suportarea de către aceasta a costurilor aferente proceselor intentate împotriva angajaților săi, sunt recunoscute și consacrate la nivel internațional în principalele documente sectoriale”, potrivit BNM.

În acest sens, BNM menționează principiile-cheie pentru o supraveghere bancară eficientă, enunțate de Comitetul Basel pentru Supraveghere Bancară (Principiul 2.9), Atributele - Cheie ale Regimurilor Eficiente de Rezoluție enunțate de Comitetul de Stabilitate Financiară (Atributul – cheie 2.6), opiniile si rapoartele de convergență ale Băncii Centrale Europene.

De asemenea, suficiența cadrului legal de asigurare a independenței BNM face parte din verificările efectuate de donatorii și partenerii internaționali (FMI, UE) înainte de debursarea mijloacelor bănești.

„Aceste dispoziții (alin.(2) art.35 al Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei) reflectă experiența altor state și reprezintă o condiție indispensabilă pentru asigurarea independenței și exercitarea atribuțiilor băncii centrale care sunt foarte complexe și au un impact pregnant asupra securității economice naționale”, susține administrația BNM.

Principiile Basel pentru o supraveghere bancară eficientă

Poziția Fondului Monetar Internațional referitor la independența Băncilor Centrale din întreaga lume, inclusiv a celei din Moldova, dar și măsurilor de protecție a acesteia a fost exprimată în mai multe rânduri.

„Pentru a îndeplini supravegherea sectorului financiar, Banca Centrală trebuie să dispună de o gamă adecvată de instrumente de supraveghere pentru a acționa în timp util acțiuni corective, precum sancționarea sau înlăturarea acționarilor improprii, revocarea unei licențe bancare sau lichidarea unei bănci. Este inevitabil să rezulte astfel de acțiuni de supraveghere la unii indivizi care pierd și caută pe cineva de vină.

Supraveghetorii financiari, adică Banca Centrală, devin deseori ținta, amenințarea de litigii pentru personal care își asumă responsabilitățile de supraveghere le va afecta inevitabil performanța mai mare în cazul unui stres financiar sistemic, atunci când supraveghetorii sunt cel mai expuși riscului, deoarece încearcă să aplice legi, să impună sancțiuni sau să preia controlul instituțiilor cu probleme.

Protecția juridică adecvată, inclusiv acoperirea costurilor procedurii, este critică pentru ca supraveghetorii financiari să-și poată angaja slujbele în mod eficient și corect. Este un element esențial al Principiilor Basel pentru o supraveghere bancară eficientă (Basel Core Principles for Effective Banking Supervision), care au fost suficient de importante pentru a fi cuprinse în primul său principiu de bază”, potrivit unui document emis de FMI.

Inițiativele duc la degradarea mecanismelor de siguranță

În cazul Republicii Moldova, FMI a inclus în permanență în documentele sale prevederi privind asigurarea independenței BNM.

„Reforma cadrului legislativ realizată după criza bancară din anul 2014 a fost susținută de FMI și a dus la consolidarea cadrului de guvernanță a Băncii Naționale a Moldovei și la fortificarea autonomiei sale. În continuare, este esențial de protejat rezultatele obținute cu mult efort și de evitat orice inițiative care ar duce la degradarea mecanismelor de siguranță existente, care asigură funcționalitatea băncii centrale. FMI va monitoriza îndeaproape evoluțiile din acest domeniu”, se arată într-un comunicat din aprilie 2019.

Comunicatul FMI face referire directă la reforma cadrului legislativ privind BNM ce s-a făcut după 2014.

De fapt, această reforma a fost inițiată încă în anul 2012, imediat după atacurile de tip raider în sistemul bancar din 2011.

În acest sens, încă în martie 2012, Guvernul condus de Vladimir Filat a adoptat un proiect de modificare a legislației bancare conform cerințelor internaționale. Documentul a stat în Parlament timp de trei ani și abia după frauda bancară și, în condițiile în care fără această reformă nu putea fi deblocată finanțarea externă, legislativul a adoptat proiectul.

Astfel, din august 2015, în Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, alături de alte articole, a apărut și articolul 35 - Garanții în exercitarea atribuțiilor, prevederile căruia au provocat revolta premierului. Acestea au fost ulterior completate și extinse și au permis o reformare a sistemului bancar și menținerea stabilității lui.

De vină este controlul exercitat de politicieni asupra justiției

Sergiu Gaibu, economist la Centrul Expert-Grup, susține că nu vrea să fie nici avocatul BNM și nici al premierului Chicu, dar precizează că aceste prevederi au apărut, în special, din cauza felului cum funcționează sau nu funcționează justiția și procuratura în Republica Moldova.

„Dacă Procuratura și justiția era cu adevărat independentă, nu cred că era nevoie de astfel de prevederi”, spune Sergiu Gaibu.

Potrivit lui, controlul exercitat de politicieni asupra justiției și ușurința cu care pot fi pornite dosare contra unor funcționari de la BNM au forțat instituțiile financiare internaționale să ceară garanții excesive pentru autoritatea bancară și angajații ei.

Mai adăugăm că intenția Guvernului de a elimina aceste prevederi ar putea deteriora semnificativ relațiile cu FMI. Aceasta, în condițiile în care chiar premierul Ion Chicu a anunțat despre intenția de a negocia un nou acord cu FMI.

Totodată, FMI a acordat în acest an cea mai semnificativă asistență financiară țării noastre pentru combaterea efectelor pandemiei. În aceste condiții, o deteriorare a relațiilor cu FMI ar fi un semnal negativ și poate avea efecte grave și chiar dezastruoase pentru perspectivele de deblocare și obținere a unei noi asistențe de la alți finanțatori. 

În ultimii doi ani, au fost și alte tentative ale parlamentarilor și Guvernului de a revizui legislația bancară, în special de restrângere a împuternicirilor BNM. 

De exemplu, pe 16 aprilie 2019, deputații ACUM au depus o inițiativă prin care se urmărea modificarea art.23 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei cu excluderea prevederii care prescrie că adoptarea hotărârii Parlamentului vizând revocarea guvernatorului BNM se face cu votul a 2/3 din parlamentari. 

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati