Sergiu Tofilat: Centralele termice individuale nu pot fi o soluție la nivelul întregului oraș

shadow
Luni, 08.06.2020 06:55   5332
În ultimii 5-6 ani s-au produs schimbări majore în sistemul termoenergetic din Chișinău, în special ca urmare a comasării celor două CET-uri și a Termocom și crearea întreprinderii Termoelectrica, reformelor și investițiilor din domeniu.

Acest proces nu era posibil fără asistența financiară și tehnică a Băncii Mondiale și al Guvernului Suediei. Despre cât de reușite au fost reformele și ce urmează aflăm în interviul realizat cu Sergiu Tofilat, expert în energetică, membru al Consiliului de Administrație al SA Termoelectrica.

- Mold-street.com: Domnule Tofilat, care este starea actuală a sistemelor centralizate de termoficare din țară?

- Sergiu Tofilat: Încălzirea centralizată a fost moștenită din perioada sovietică și situația dată e caracteristică nu doar pentru Chișinău. Atunci resursele energetice erau foarte ieftine, iar subiectele privind eficiența energetică sau consumul rațional de energie nu erau o prioritate. Din acest motiv sistemul de încălzire „pe verticală” din blocuri nu permite reglarea temperaturii în apartamente, iar toți consumatorii achită aceleași costuri pentru încălzirea unui metru pătrat de suprafață.

Astfel, într-un bloc obișnuit, unii consumatori primesc energie termică în exces și sunt nevoiți să deschidă ferestrele pentru a regla temperatura, iar altă parte din consumatori au caloriferele reci și recurg la surse alternative de încălzire. Din această cauză au avut loc deconectări/debranșări în masă de la sistemele de termoficare din Chișinău și Bălți. În permanență apar conflicte, pentru că unii consumatori cer să fie redus volumul de căldură livrat pentru a achita mai puțin, iar alții dimpotrivă îngheață și vor să fie mai multă căldură. Calitatea serviciilor este principala provocare a sistemului de termoficare.

- De ce s-a ajuns aici? Care au fost factorii care au condus la neglijarea și degradarea acestui sector?

- Spre regret, până nu demult sectorul de termoficare nu a fost o prioritate pentru autoritățile centrale și locale, din acest motiv s-au acumulat multe probleme. Termoelectrica, cel mai mare producător de energie din Moldova, a moștenit din anii ’90 datorii istorice de circa 950 milioane lei în procesul de reorganizare a întreprinderilor din sectorul energetic.

Situația s-a agravat în anii 2000, când prețul de import al gazelor s-a majorat de câteva ori, iar tariful pentru încălzire nu era ajustat de Consiliul municipal din Chișinău din considerente politice.

Spre regret, până nu demult sectorul de termoficare nu a fost o prioritate pentru autoritățile centrale și locale, din acest motiv s-au acumulat multe probleme

O altă latură a problemelor ține de datoriile acumulate de gestionarii fondului locativ – ÎMGFL-uri, care nu facturau integral consumul de agent termic. Agentul termic a fost livrat la blocurile de locuit, însă ÎMGFL-urile nu l-au distribuit integral în facturi către consumatori. Aceste datorii constituie în prezent peste 600 milioane lei. Toate aceste probleme au dus la situația că la momentul fondării Termoelectrica, în anul 2015, datoria față de Moldovagaz constituia circa 2,9 miliarde lei. În ultimii 5 ani Termoelectrica a rambursat o parte din datorie, dar suma rămâne oricum destul de mare, circa 2,4 miliarde lei.

- Dacă ne referim la sistemul de termoficare de la Chișinău, au fost atrase multiple investiții pentru reabilitarea sistemelor de termoficare, oferite de Banca Mondială. Cât de bine au fost gestionate aceste investiții și în ce măsură au fost atinse obiectivele propuse în acest proiect?

- La începutul proiectului exista o doză justificată de neîncredere, deoarece sectorul de termoficare a fost subfinanțat o perioadă lungă de timp și infrastructura avea un grad avansat de uzură. Din această cauză mulți consumatori se plâng de calitatea nesatisfăcătoare a serviciului de încălzire centralizată, iar cheltuielile de exploatare sunt mari. Cu termoficarea poți eșua o singură dată. Din moment ce consumatorii încep a trece masiv la încălzirea autonomă, este practic imposibil să-i convingi să se reconecteze la încălzirea centralizată. Probabil acest lucru a fost conștientizat de autoritățile centrale, care în ultimii ani au acordat o atenție sporită sectorului de termoficare.

Banca Mondială s-a oferit să acorde asistență financiară pentru lucrări de modernizare, obiectivul cărora era sporirea eficienței utilajului, reducerea cheltuielilor și creșterea calității serviciilor de termoficare.

În cadrul proiectului au fost renovate peste 40 km de conducte termice: conducte vechi de peste 30 de ani au fost înlocuite cu țevi noi preizolate, pentru a reduce pierderile de agent termic.

A fost îmbunătățită considerabil depistarea avariilor și scurgerilor. Comparativ cu anul 2015, scurgerile de agent termic s-au diminuat cu peste 80.000 m3 pe an, sau cu 15%. După instalarea utilajului nou la CET-2 și CT Vest, consumul propriu de energie s-a redus cu 30%.

Evident, lucrurile sunt departe de a fi ideale în condițiile în care sistemul de termoficare este supraîndatorat, fiind lăsat în voia soartei ani la rând. S-au acumulat multe probleme, care nu pot fi rezolvate imediat. Dar Termoelectrica a demonstrat că lucrurile pot fi schimbate spre bine dacă există voință și resurse pentru efectuarea investițiilor. Spre surprinderea finanțatorului, proiectul a fost realizat în termeni mai restrânși decât era planificat.

Advertisement

Drept rezultat Banca Mondială și-a exprimat recent disponibilitatea de a oferi finanțare de 100 milioane dolari pentru implementarea etapei a 2-a a programului de îmbunătățire a eficienței SACET.

- În ce mod au resimțit consumatorii aceste îmbunătățiri?

- Orice consumator dorește să-și poată regla temperatura în apartament și să aibă apă caldă la robinet în câteva clipe, pe tot parcursul anului. Acest lucru a fost deja realizat pentru 51 de blocuri locative conectate la încălzirea centralizată. Puncte Termice Centrale (PTC) din cartiere au fost înlocuite cu Puncte Termice Individuale (PTI) instalate în subsolul blocurilor, pentru a spori calitatea energiei termice și a livra mai rapid apa caldă în apartamente. Au fost instalate peste 500 de PTI-uri în blocurile locative și instituții publice din capitală.

De asemenea au fost modernizate rețelele din interiorul clădirilor unde locatarii și-au dat acceptul. Datorită acestor lucrări consumul la nivel de bloc locativ s-a redus cu aproximativ 30-35%, fiindcă locatarii își pot regla temperatura în apartamente și nu mai sunt nevoiți să deschidă ferestrele. Am vizitat unul din aceste blocuri din str. Grădinilor 21 pentru a afla opinia consumatorilor. Condițiile în apartamente sunt aceleași ca și la încălzirea autonomă, dar nu ești expus riscului că la cineva în apartament va exploda cazanul de gaz sau să-ți intre pe fereastră gazele de eșapament de la vecinii de mai jos.

- Una dintre cel mai sensibile probleme din sector este cea a tarifelor. Pe cât de reală este o eventuală reducere a acestora în viitorul apropiat?

- Circa 77% din tariful pentru energie termică este costul de procurare a gazului. În condițiile ieftinirii semnificative a gazelor naturale, urmează a fi redus tariful atât pentru energia termică, cât și pentru producerea energiei electrice.

În noiembrie 2019 ANRE a aprobat metodologia tarifară nouă, după care urma să aprobe costurile de bază pentru următorii 5 ani și să revizuiască ambele tarife. Agenția a demarat procedura de revizuire a tarifelor fără a aproba costurile de bază, încălcând astfel propriile reguli, fără a explica motivele.

Tarifele la căldură și energie electrică trebuie reduse proporțional, ambele fiind produse pe bază de gaz.

Cu toate acestea, potrivit proiectului publicat de ANRE, s-a propus ca tariful la căldură să rămână neschimbat, iar tariful pentru generarea energiei electrice să fie redus cu 31%. Deocamdată raționamentul Agenției nu este clar, dar această propunere cu siguranță defavorizează consumatorii de energie termică din Chișinău. Trebuie de menționat că ANRE a redus tariful la gaz în martie 2018, dar tarifele la producerea energiei termice și electrice nu au fost revizuite.

- Majoritatea blocurilor locative vechi, construite până în anul 1990 (+-) au un grad redus de izolare termică, ceea ce înseamnă pierderi mari de energie termică, chiar și cu 30-40% din costul facturii. Cum poate fi remediată această problemă? Cine poate interveni?

- Situația la fiecare bloc este diferită. Pierderile sau scurgerile de căldură au loc în continuu prin pereți, acoperișul clădirii, ferestre și uși. Locurile substanțiale de scurgere pot fi identificate prin efectuarea unui audit energetic. Un astfel de document oferă estimări câtă energie termică se pierde, prin care locuri se scurge căldura mai mult decât este rezonabil, ce lucrări de modernizare trebuie efectuate și care este efectul așteptat – cu cât va scădea consumul de căldură al blocului.

De fapt auditul energetic trebuie să răspundă la întrebarea cât vor costa lucrările de reabilitare termică a blocului și în cât timp vor fi răscumpărate aceste investiții, în funcție de scăderea consumului de căldură. Pentru unele blocuri va fi suficientă instalarea unui PTI și schimbarea sistemului de distribuție a căldurii. În alte cazuri poate fi necesară izolarea termică a clădirii, schimbarea ușilor și ferestrelor.

Obiectivul este asigurarea confortului termic în apartamente și reducerea consumului de căldură. Din contul acestor economii la consumul de căldură are loc rambursarea cheltuielilor pe parcursul a câțiva ani. Sunt multe obstacole care trebuie depășite, legat de reorganizarea fondului locativ prin înregistrarea condominiilor, datoriile privind consumul nerepartizat. Totuși, principalele provocări se referă la accesul limitat la finanțare și capacitatea de plată a consumatorilor vulnerabili. Asociațiile de locatari nu pot atrage finanțare pentru a achita costul lucrărilor, iar consumatorii vulnerabili trebuie să beneficieze de subvenții pentru a face față cheltuielilor. Aceste 2 probleme trebuie abordate de autorități în primul rând.

- Majoritatea noilor proiecte locative din municipiul Chișinău se bazează pe centrale termice individuale și nu pe sistemul centralizat. Unde greșește statul și unde Termoelectrica, de nu sunt conectate aceste blocuri la sistemul centralizat de termoficare?

- Instalarea centralelor termice individuale este o soluție popularizată. Companiile de construcție reacționează de fapt la cerințele clienților, iar în societate există reticență față de încălzirea centralizată. Autoritățile nu s-au preocupat să ofere servicii de calitate la termoficare, comparabile cu încălzirea individuală.

Dacă consumatorii ar cunoaște că sistemul centralizat de termoficare poate fi la fel de confortabil ca și încălzirea autonomă, dar mai eficient economic și mai puțin dăunător în privința poluării aerului, cu siguranță atitudinea în societate s-ar schimba, iar companiile de construcție se vor adapta cu ușurință la așteptările clienților. Totodată, politicile de dezvoltare urbană nu prevăd obligația de racordare a blocurilor noi la încălzirea centralizată în zonele unde aceasta este posibil.

Eforturile trebuie concentrate pe aceste 2 dimensiuni: modificarea cadrului legal și informarea opiniei publice. Trebuie organizate evenimente publice cu participarea companiilor de construcție, funcționarilor administrației locale, gestionarilor de blocuri, consumatorilor, reprezentanților presei. Pentru informarea consumatorilor trebuie mediatizate acele blocuri conectate la sistemul centralizat, unde consumatorii pot regla temperatura în apartamente.

- În statele europene, soluțiile individuale (aici mă refer la centrale murale pe gaz) demult nu mai reprezintă o soluție pentru încălzirea locuințelor, asta pentru că, numeroase studii demonstrează nivelul ridicat de poluare în zonele rezidențiale cu astfel de sisteme și impactul pe care îl are asupra sănătății și mediului. De ce Moldova încă nu învață lecția de la vecinii săi, cum este România?

- Consumatorii încearcă să-și rezolve de sine stătător problema încălzirii în apartamente. Însă centralele termice individuale nu pot fi o soluție la nivelul întregului oraș, din câteva motive: (1) rețelele de gaz pot acoperi necesarul consumului la doar 20% din apartamente; (2) centralele individuale au un randament mult mai redus și respectiv va crește poluarea aerului; (3) există riscul sporit de explozii din cauza întreținerii necorespunzătoare a cazanelor de gaz.

Încălzirea centralizată este la fel de confortabilă ca și încălzirea autonomă, doar că trebuie efectuate lucrări de modernizare.

În schimb consumul de combustibil la centralele electrice de termoficare este mult mai eficient, fiindcă prin arderea gazului este produsă și căldură, și energie electrică. Respectiv această tehnologie de cogenerare poluează aerul într-o măsură mai mică. În opinia mea, dacă societatea ar fi suficient de bine informată și ar cere decidenților politici să ia atitudine, modernizarea sistemului de termoficare ar deveni o prioritate a agendei autorităților.

- Care sunt principalele direcții pe care trebuie să le urmeze statul pentru a-și spori cantitatea de producere a energiei electrice proprii și a-și atinge obiectivele de eficiență energetică în sectorul public?

- Producția energiei proprii trebuie privită în contextul securității energetice a țării. Moldova importă peste 80% din consumul de energie, având doar 2 surse – Ucraina sau regiunea transnistreană.

Sunt 2 căi pentru a reduce dependența de energia importată: dezvoltarea capacităților proprii de generare, în particular din surse regenerabile, sau difersificarea surselor de import a energiei prin proiectele de interconexiune la sistemul energetic din România.

Însă, întâi de toate trebuie să reducem consumul prin implementarea proiectelor de eficiență energetică. În cazul dat se aplică aceleași mecanisme ca și la termoficarea blocurilor, despre care am menționat mai sus: în baza auditului energetic se determină costul lucrărilor de modernizare, se estimează cu cât se va reduce consumul de energie și în câți ani se va recupera investiția. Potențialul de reducere a consumului de energie este mare.

- Unul dintre proiectele de viitor este majorarea capacității de producere a energiei electrice. Despre aceasta se vorbește deja de câteva decenii. Ce a împiedicat dezvoltarea unui astfel de proiect, necesar pentru securitatea țării?

- CET-urile produc 2 tipuri de energie: electrică și termică. Deoarece în perioada caldă a anului cererea pentru energia termică scade, CET-urile sunt nevoite să lucreze la capacitate redusă. Pe de o parte este necesar de a reconecta instituțiile administrației centrale și locale la sistemul de termoficare pentru a spori sarcina termică, ceea ce va permite reducerea tarifului pentru consumatorii finali.

Pe de altă parte utilajul de cogenerare trebuie modernizat astfel încât să crească randamentul de producere a energiei electrice. Acest lucru va permite CET-urilor să activeze la o capacitate mai mare pe timp de vară și să livreze mai multă energie electrică în rețea.

La etapa a 2-a a proiectului de îmbunătățire a SACET, cu suportul Băncii Mondiale, se planifică reconstrucția surselor existente de generare, care sunt la limita duratei de exploatare. De asemenea vor fi construite surse noi de generare, bazate pe tehnologiile moderne. Ca efect, se planifică o creștere cu 50% a producerii de energie electrică și cu 25% - de energie termică.

- Vă mulțumesc!



Oportunitati