Aceasta rezultă din documentul "Foaie de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic", elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Potrivit MEI, scopul acestui document rezidă din necesitatea identificării a noi rezerve de creștere a activității antreprenoriale în Republica Moldova, precum și facilitarea interacțiunii la distanță dintre Guvern, comunitatea de afaceri și consumatori.

Constatările din document arată de fapt unde suntem în realitate la capitolul dezvoltarea digitală.

Mold-street.com a selectat câteva dintre cele mai relevante:

• Deși conform Legii privind semnătura electronică și documentul electronic, documentele semnate cu semnătura electronică avansată calificată au valoare juridică ca și documente pe suport de hârtie, semnate cu semnătura olografă, se atestă că multe autorități publice, dar și persoane juridice, nu acceptă documentul semnat electronic, finind cerută prezența fizică și perfectarea documentelor doar cu aplicarea semnăturii olografe; 
• Antreprenorii nu au posibilitate să achite taxele pentru acte permisive prin intermediul serviciului de internet banking, chiar dacă autoritățile au promis de câțiva ani o astfel de opțiune prin intermediul unui ghișeu unic electronic;
• Autoritățile publice continuă să elibereze și să ceară acte permisive pe hârtie, deși au toate resursele tehnologice și suport legal pentru eliberarea actelor permisive și deciziilor rezultate din prestarea serviciilor publice administrative doar în format electronic;
• O slabă informare și lipsă de încredere din partea antreprenorilor față de corectitudinea aplicării comisioanelor pentru serviciile de plăți, în special internaționale, percepute pentru tranzacțiile cu cardul - între 2% și 3,5%, la care se adaugă depozitele de asigurare de până la 20%, comisioanele de procesare, taxe de chargeback, taxele lunare și anuale, etc.

Documentul urmează a fi consultat public pentru comentarii și propuneri. Potrivit MEI, acțiunile incluse sunt direcționate spre stimularea interacțiunii digitale Guvern-Business (G2B), Business-Business (B2B), Business-Consumator (B2C), prin facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării instrumentelor de comerț electronic de către companii, simplificarea procedurilor vamale la exportul on-line și stimularea serviciilor poștale și de curierat, dar și promovarea și atragerea în țară a platformelor naționale și internaționale de comerț electronic prin intermediul dialogului permanent cu partenerii de dezvoltare.