Aici semnătura electronică nu se acceptă! Bariere birocratice în calea digitizării economiei

shadow
Luni, 01.06.2020 06:57   874
În Republica Moldova peste 75% din populație folosește Internetul, iar alfabetizarea digitală este una dintre cele mai înalte în lume, susțin autoritățile. Cu toate acestea o serie de instituții publice dar și companii continuă să accepte doar documente pe hârtie și nu recunosc semnătura electronică.

Aceasta rezultă din documentul "Foaie de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic", elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Potrivit MEI, scopul acestui document rezidă din necesitatea identificării a noi rezerve de creștere a activității antreprenoriale în Republica Moldova, precum și facilitarea interacțiunii la distanță dintre Guvern, comunitatea de afaceri și consumatori.

Constatările din document arată de fapt unde suntem în realitate la capitolul dezvoltarea digitală.

Mold-street.com a selectat câteva dintre cele mai relevante:

  • Deși conform Legii privind semnătura electronică și documentul electronic, documentele semnate cu semnătura electronică avansată calificată au valoare juridică ca și documente pe suport de hârtie, semnate cu semnătura olografă, se atestă că multe autorități publice, dar și persoane juridice, nu acceptă documentul semnat electronic, finind cerută prezența fizică și perfectarea documentelor doar cu aplicarea semnăturii olografe; 
  • Antreprenorii nu au posibilitate să achite taxele pentru acte permisive prin intermediul serviciului de internet banking, chiar dacă autoritățile au promis de câțiva ani o astfel de opțiune prin intermediul unui ghișeu unic electronic;
  • Autoritățile publice continuă să elibereze și să ceară acte permisive pe hârtie, deși au toate resursele tehnologice și suport legal pentru eliberarea actelor permisive și deciziilor rezultate din prestarea serviciilor publice administrative doar în format electronic;
  • O slabă informare și lipsă de încredere din partea antreprenorilor față de corectitudinea aplicării comisioanelor pentru serviciile de plăți, în special internaționale, percepute pentru tranzacțiile cu cardul - între 2% și 3,5%, la care se adaugă depozitele de asigurare de până la 20%, comisioanele de procesare, taxe de chargeback, taxele lunare și anuale, etc.

Advertisement

  • Tarife poștale exagerat de mari, în lipsa unei competiții reale pe piața de livrare a trimiterilor poștale internaționale lipsește. De exemplu: DHL pentru un colet de 0,5 kg percepe 1.058 lei, Unipost Express - 2.299 lei, în timp ce Poșta Moldovei doar 100 lei (tarif orientat la cost, accesibil și justificat economic, dar slab popularizat și slab utilizat, datorită barierelor vamale existente);
  • Fiscul recunoaște doar declarația vamală în detaliu și nu acceptă declarația poștală CN23 să fie recunoscută ca declarație vamală pentru a oferi agentului economic exportator posibilitatea de a-și restitui TVA;
  • Sistemul informațional poștal nu este interoperabil cu sistemul informațional vamal (declarațiile poștale și declarațiile vamale se prezintă separat pe suport de hârtie, deși sunt în mare parte comparabile și integrabile on-line). Aceasta duce la dublarea proceselor de obținere a declarației vamale prealabile și expedierea coletelor;
  • Infrastructura tehnologică învechită la Poșta Moldovei și lipsa automatizării la etapa procesării coletelor, reduce atractivitatea acestui serviciu și descurajează clienții, iar controlul vamal manual și lipsa echipamentelor de scanare la centrele de prelucrare a poștei extind durata de procesare;
  • Costuri excesive aferente procedurii de declarare a mărfurilor (servicii de brokeraj artificial inevitabile – minimum 600 lei/declarație, taxe vamale la export de până la 0,4%, ce contrazic regulile OMC și a Acordului de Asociere cu UE), ceea ce descurajează micii exportatori prin instrumente online.
  • Documentul urmează a fi consultat public pentru comentarii și propuneri. Potrivit MEI, acțiunile incluse sunt direcționate spre stimularea interacțiunii digitale Guvern-Business (G2B), Business-Business (B2B), Business-Consumator (B2C), prin facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării instrumentelor de comerț electronic de către companii, simplificarea procedurilor vamale la exportul on-line și stimularea serviciilor poștale și de curierat, dar și promovarea și atragerea în țară a platformelor naționale și internaționale de comerț electronic prin intermediul dialogului permanent cu partenerii de dezvoltare.



    Oportunitati