CSJ: Veaceslav Platon a fost gestionarul și beneficiarul Zenit Management

shadow
Sâmbătă, 06.06.2020 07:12   3163
Curtea Supremă de Justiție a publicat hotărârea din 7 mai 2020, prin care a respins recursul avocaților omului de afaceri Veaceslav Platon, care au solicitat ca dosarul în care acesta este învinuit de delapidare de fonduri de la Banca de Economii să fie rejudecat la Curtea de Apel.

Astfel, de Colegiul penal al CSJ au fost respinse recursurile în anulare declarate de către apărătorii Alexandru Bernaz și Eduard Rudenco, care invocă ca argument de bază "vicierea procedurii de extrădare a lui Platon Veaceslav, prin faptul că consimțământul statului Ucrainean la extrădarea acestuia a fost semnat de o persoană neîmputernicită, și anume adjunctul Procurorului General al Ucrainei".

Critici în loc de argumente

Totodată, magistraţii atestă că nu se constată vreun viciu fundamental sau erori de drept la condamnarea lui Platon, iar "conținutul recursului în anulare se rezumă la critici cu privire la repartizarea ilegală a dosarului către judecătorul Budeci Vitalie în prima instanță; critici cu privire la faptul că judecătorii din instanța de apel nu aveau dreptul de a examina cauza în urma ridicării sechestrului, deoarece și-au expus opinia asupra unei solicitări indicate în cererile de apel, până la luarea unei decizii; critici cu privire la examinarea procesului în ședințe închise; argumente cu privire la dezacordul privind înlăturarea inculpatului Platon Veaceslav din ședința de judecată și examinarea cauzei în lipsa acestuia; dezacordul cu privire la înlăturarea avocaților din proces" etc.

...şi o extrădare atipică sau ascunsă

Pe de altă parte, în hotărârea CSJ se menţionează că procurorul în Procuratura Anticorupție, Baeșu Andrei, susţine în referința pe marginea recursurilor în anulare declarate de către avocații lui Platon că "Chiar și o extrădare atipică sau ascunsă, cu condiția să fie rezultatul cooperării între statele în cauză și ca o ordonanță de arestare să aibă temeiul juridic într-un mandat de arestare emis de autoritățile statului de origine al persoanei în cauză, nu poate, în sine să fie contrară Convenției (Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale n.r.)".

 

Acest articol este doar pentru abonați. Vizibil 33%

pentru a vedea articolul intreg
pentru a vedea toate articolele





Teme: Infracțiuni economice   Sistemul bancar și asigurările   Corupția  

Advertisement

Oportunitati