Au pus sechestru pe bunuri infracționale de 2,6 miliarde lei, dar au încasat de 172 de ori mai puțin

shadow
Miercuri, 27.05.2020 08:20   3163
Anul trecut Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) a raportat o cifră record de bunuri și active indisponibilizate, ca urmare a investigațiilor financiare paralele întreprinse: 803 bunuri/active a 139 de subiecți, în valoare de 2,61 miliarde lei (circa 150 milioane de dolari).

Comparativ cu anul 2018, valoarea bunurilor și activelor indisponibilizate de ARBI a crescut spectaculos de circa 15 ori: de la 182,2 milioane lei la 2,61 miliarde lei.

Legătura dintre fuga lui Plahotniuc și sechestre

Saltul s-a produs în special, începând cu luna iunie 2019, după fuga din țară a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc și a primarului de Orhei Ilan Şor. 

Advertisement

 

Astfel, în special după aceasta au fost puse sechestre pe capitalul social la 31 de companii în valoare de peste 1,37 miliarde lei. Aici putem menționa compania Finpar Invest SRL, afiliată lui Vladimir Plahotniuc, cu un capital social de circa jumătate de miliard de lei, sau Air Moldova SRL, cu un capital social de peste 300 milioane lei, care a fost privatizată în octombrie 2018, în condiții suspecte.

Au fost puse sechestre și pe 3 aeronave în valoare de 421,4 milioane lei, pe 60 de imobile nelocative în valoare de 245,2 milioane lei, pe 58 de terenuri pentru construcție în valoare de 166 de milioane lei, pe 37 case și locuințe în valoare de 128,3 milioane lei, dar și pe 66 conturi bancare pe care se aflau peste 24 milioane lei, se arată în raportul CNA. 

Printre cei ale căror conturi au fost blocate se numără atât Vladimir Plahotniuc, fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei Dorin Drăguțanu, cât și alte persoane.

S-a încasat de 172 de ori mai puțin

Cifrele din statisticile CNA și ale altor autorități arată spectaculos. De exemplu, Procuratura Anticorupție a raportat că a pus sechestru pe bunuri și active infracționale în valoare de aproape 1,5 miliarde lei, iar CNA – în valoare de 1,1 miliarde lei.

Mult mai prost arată statisticile la recuperarea reală a bunurilor infracționale. Astfel, în 2019 Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a inițiat procedura de valorificare a 324 de bunuri indisponibilizate, unul dintre care, pe 30 mai 2019, a fost vândut prin licitație publică cu strigare la preț de 653.902,78 lei.

De asemenea, pe parcursul aceleiași perioade, pe conturile trezoreriale ale ARBI s-a acumulat suma de circa 15,2 milioane lei, adică de 172 de ori mai puțin decât valoarea bunurilor și activelor sechestrate.

CNA specifică că „în rezultatul examinării unei cauze penale, prin sentința judecătorească definitivă și irevocabilă, s-a dispus încasarea amenzii în cuantum de 270.000 lei, confiscarea specială în sumă de 1.482.022,65 lei și recuperarea prejudiciului cauzat în valoare de 1.080.000 lei”.

Mai adăugăm că pe o mare parte din activele pe care s-a pus sechestru în 2019, acesta a fost deja ridicat, în urma unor decizii de judecată sau ordonanțe ale procurorilor. Or, se constată că în unele cazuri acțiunile procurorilor și ofițerilor de anchetă nu au fost urmate și de prezentarea unor probe concludente.

Un alt factor este numărul mic de angajați de care dispune ARBI, dar și unele prevederi ambigui din legislație.

Fortificarea capacităților Agenției

De exemplu, Ministerul Finanțelor propune modificarea unor prevederi ale Regulamentului cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), pentru „fortificarea capacităților Agenției (ARBI n.r.) de a administra eficient bunurile infracționale (sechestrate), și anume, mijloacele bănești sechestrate pe conturile bancare”.

„Actualmente, mijloacele bănești sechestrate pe conturile bancare rămân în gestiunea băncilor care obțin venituri în urma gestionării acestora, cu toate că veniturile obținute din gestiunea bunurilor infracționale, de asemenea, sunt pasibile confiscării speciale. Totodată, din momentul sechestrării banilor pe conturile bancare, organul de urmărire penală și, implicit statul, urmează să asigure conservarea valorii și integrității bunurilor sechestrate. În cazurile delapidării acestor active, statul va achita contravaloarea bunurilor sechestrate pe conturile băncilor comerciale insolvabile.

Reieșind din aceste circumstanțe, se impune ca mijloacele bănești sechestrate pe conturile bancare să fie trecute în custodia statului pentru a asigura gestionarea eficientă a acestora și asigurarea conservării valorii bunurilor sechestrate. Astfel, acest mecanism va mări capacitatea de recuperare a bunurilor infracționale de către Agenție sporind în acest fel valorificarea efectivă a creanțelor sechestrate”, susține Ministerul Finanțelor.

O altă prevedere nouă va permite înstrăinarea bunurilor sechestrate în baza contractelor de comision, care, pe de o parte, va diminua costurile aferente administrării și valorificării, iar pe de altă parte, va facilita procesul de comercializare a bunurilor sechestrate.

Licitații simplificate

Se propune și modificarea punctului 13 din Regulament care să permită „acordarea posibilității persoanei bănuite, învinuite, inculpate, condamnate sau civilmente responsabile, de a transfera o contravaloare egală cu valoarea bunului indisponibilizat la conturile trezoreriale gestionate de Agenție în schimbul bunului care a fost pus sub sechestru”.

De asemenea, se propune modificarea normei pentru a permite ca licitația cu strigare să se desfășoare dacă este înscris cel puțin un participant. În redacția actuală licitația cu strigare are loc doar dacă sunt înscriși cel puțin doi participanți, ceea ce în opinia Ministerului Finanțelor „creează obstacole suplimentare în vederea înstrăinării bunului sechestrat, fapt ce tergiversează vânzarea bunului, fapt care la rândul său duce la deprecierea bunului”.

Mai adăugăm că pentru a stimula recuperarea bunurilor infracționale, anual, Ministerul Finanțelor, la etapa elaborării proiectului de buget pe anul următor, este obligat să prevadă alocarea în bugetul CNA a 3% din mijloacele încasate la bugetul de stat din valoarea bunurilor confiscate în folosul statului prin hotărâre judecătorească definitivă.

Adică, teoretic dacă din activele de 2,61 miliarde lei sechestrate în 2019, s-ar fi încasat toată suma, apoi în bugetul CNA ar fi putut intra peste 78 de milioane lei. Doar că, frecvent, procesele pentru astfel de cazuri durează ani de zile sau nici nu se ajunge la această etapă și activele sunt returnate.

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati