Economiștii comentează șansele de supraviețuire a antreprenorilor mici ca urmare a pandemiei

shadow
Vineri, 24.04.2020 06:42   1268
Afacerile mici sunt cele mai afectate de către criza economică ce ia amploare în Republica Moldova și doar acțiunile hotărâte și imediate are autorităților ar putea să le salveze de la colaps, susțin economiștii solicitați de Mold-Street.com să comenteze situația creată de pandemia COVID-19.

Ce se va întâmpla și cum ar trebui să reacționeze antreprenorii individuali (inclusiv deținătorii de patente), muncitorii migranți și întreprinderile micro/mici/mijlocii (ÎMM), dacă starea de urgență este prelungită dincolo de data-limită, iar ajutorul de la stat fie nu vine, fie că este nesemnificativ?

Impactul

Cu referire la impactul crizei produse de pandemie, economistul Veaceslav Negruță, pe lângă aspectul financiar, a abordat și aspectele psihologice și sociale, numind pierderea sursei de venit drept principala problemă cu consecințe de lungă durată în cazul categoriilor menționate mai sus. 

”În primul rând, fiecare dintre aceste trei categorii se vor lipsi de activitățile care le aduceau venituri pentru existență. Este descurajatoare situația când o persoană se trezește dimineață și nu știe ce va face o zi întreagă sau cum să-și întrețină familia. Multă lume, fiind în izolare acasă, a renunțat la un stil de viață activă, util pentru dezvoltare personală, pentru familie și societate. În schimb s-au instalat incertitudinea, nesiguranța în ziua de mâine, incapacitatea de a-și susține existența, gen plata chiriei, utilitățile, serviciile, creditele etc. Pe acest fundal pot apărea o serie de probleme sociale asociate”, a notat ex-ministrul Finanțelor. 

El a precizat că angajații din sectorul informal și muncitorii migranți sunt cei mai vulnerabili din toate punctele de vedere. 

„Ei au activat pe cont propriu și pe risc propriu. În situații de carantină și izolare impusă ei nu au pe cine conta decât pe sine în primul rând. Și din păcate, mulți dintre ei vor încerca să riște... să caute să muncească ilegal, pentru a-și câștiga existența. Acești oameni sunt cel mai slabi conectați la legi și reguli. Ei vor expune și altă lume la riscuri. Este puțin probabil că se vor înregistra ca șomeri...

...Problema mare a acestor grupuri este că practic nu dispun de economii pentru a rezista o perioadă mai lungă, neavând alternative. Respectiv, e nevoie de intervenții pentru supraviețuirea acestor oameni”, a punctat economistul.

Sergiu Gaibu, director de program la Centrul Expert-Grup, consideră că impactul va fi diferit și va depinde mult de sectorul în care activează categoriile respective. 

„Cei care sunt în comerțul alimentar cu propria unitate de distribuție, nu piețe, nu au avut de suferit. Celelalte întreprinderi care în cea mai mare parte sunt orientate spre deservirea populației efectiv și-au pierdut clienții și veniturile. Cei care fac vânzări de produse și pot presta servicii prin internet au posibilitatea să-și transfere vânzările pe platforme online, cu livrare la domiciliu. Dar și aici, comanda medie trebuie să fie suficient de mare pentru a justifica livrarea, deoarece la volume mici vânzarea nu are raționamente economice”, a precizat expertul.

Jumătățile de măsură nu sunt eficiente

Datorită globalizării avansate și interconexiunilor între actori economici mari și mici vor avea de suferit toți, și chiar nu mai contează dacă se prestează servicii cu contabilitate oficială sau „la negru”, a declarat pentru Mold-Street.com un alt analist economic, Iurie Gotișan

Amploarea sau incidența pierderilor va fi în funcție de dimensiunea afacerii, interoperabilitatea operațională cu diverși producători și furnizori sau numărul de persoane angajate în companie, rețea sau sistem în general. Încă este timp pentru a arunca „colacul de salvare”, cu condiția că există un plan viabil și acesta este implementat imediat, crede Gotișan. „De ce imediat, deoarece conjunctura se modifică de la o zi la alta...

...Respectiv, dacă un plan a fost bun ieri, dinamica conjuncturală arată că acesta ar putea să nu fie bun astăzi. Da, un scenariu general cred ca ar trebui să existe, iar pe componentele acestuia trebuie de intervenit în funcție de situația la zi”, a spus economistul.

Expertul economic și activistul Sergiu Tofilat atrage atenția la faptul că „lipsa măsurilor hotărâte” din partea autorităților va însemna falimentarea întreprinderilor care nu au rezerve să supraviețuiască stării de urgență, dar și concedierea angajaților, șomajul în masă fiind pericolul numărul unu. 

Citiți și:

Cât gel anti-bacterian produce astăzi Viorica Cosmetic?

”În domeniile cele mai afectate – comerț, transport, alimentație publică și cazare – activează oficial circa 130.000 de angajați sau de aproape 3 ori mai mult decât numărul șomerilor la finele anului trecut.

Advertisement

Câți dintre ei vor rămâne fără lucru – nu știu. Dacă statul refuză să le achite salariile timp de 2-3 luni, cât aproximativ a durat carantina în China, ulterior va trebui să le achite indemnizații de șomaj un număr mai mare de luni. Guvernul refuză să achite salariile, în schimb oferă îndemnizații de șomaj, or acest lucru nu face decât să stimuleze concedierea angajaților din domeniul privat”, avertizează Tofilat. 

Din păcate nu toate întreprinderile vor putea supraviețui crizei, iar reducerea locurilor de muncă înseamnă că persoanele disponibilizate vor rămâne fără venituri un timp mai îndelungat, criza economică va fi mai profundă şi economia se va restabili mai greu - și totuși nu este rațional ca statul să ofere suport tuturor, a opinat expertul, precizând că situația în Republica Moldova se agravează și din cauză că remitențele s-au redus, iar o parte din migranții moldoveni au revenit în patrie.

Șansele de supraviețuire

Potrivit lui Veaceslav Negruța, afacerile mici, micro și de familie mereu au fost expuse riscurilor economice, în special celor aferente puterii de cumpărare a consumatorilor – clienților acestor afaceri. 

„Deciziile autorităților privind activitățile sistate și active în perioada de izolare avantajează agenții economici mari, iar marii pierdanți sunt anume întreprinzătorii individuali și patentarii impuși să-și sisteze activitățile, chiar dacă unele dintre acestea țin de alimentația publică sau servicii existențiale pentru populație. Deci, statul prin deciziile sale lipsește de fluxuri financiare o anumită parte de antreprenori, sub pretextul carantinei în interesul sănătății publice. Antreprenorii mari, organizați și conectați la guvernanți, au o putere mai mare de convingere a acestora în comparație cu cei mici,” a precizat Negruța.  

Pe de altă parte, în perioada de carantină ÎMM-urile sunt expuse față de proprii angajați. Ele există din activitățile economice curente și încasările zilnice. Sunt destul de flexibile și își pot organiza activitățile relativ repede după revenirea din pauză, însă problema lor la moment este lipsa de rezerve financiare. Spre deosebire de antreprenorii individuali, ÎMM-urile se pot împrumuta mai ușor de la bănci, dar și beneficia de ajutoare de la stat, pentru cheltuieli gen achitarea plăților de șomaj tehnic, compensații de inactivitate, a notat Negruță. 

Citiți și:

Scenariul pesimist și scenariul optimist - câte decese vor fi în Moldova

Guvernul va cumpăra medicamente pentru lupta cu Covid-19 de la o companie chineză

Sergiu Gaibu consideră că dimensiunea mică și flexibilitatea de a schimba canalele de distribuție sau abilitatea de a se reprofila pe structura de cerere nouă sunt în avantajul businessului mic – ceea ce nu întotdeauna este valabil în cazul agenților economici mari, greoi la schimbări. 

Re-evaluarea rolului muncii de la distanță

Covid-19 a determinat o re-evaluare a rolului muncii de la distanță, care trebuie acceptată acolo unde este posibilă (și care apropo reduce congestia urbană), crede Iurie Gotișan, însă această metodă creează oportunități inegale: „Persoanele cu o înaltă calificare pot lucra de la domiciliu – cei din domeniul educației, servicii financiare, funcționari de oficiu; nu și personalul medical, ceea ce nu se poate spune despre lucrătorii cu skills-uri relativ joase – șoferi și furnizori, cei din lanțurile de distribuție, comercianți cu amănuntul etc. Aceste profesii vor fi în mod cert dezavantajate.” 

Aspectul pozitiv pentru întreprinderile care vor rezista crizei este că cererea pentru produsele sau serviciile lor va creşte şi ei ar putea recupera pierderile suferite pe durata stării de urgenţă, crede Sergiu Tofilat. Pe de altă parte, unele companii transnaţionale din UE planifică schimbarea locaţiei pentru fabricile din Asia, în favoarea ţărilor mai apropiate. Prioritate se acordă de regulă ţărilor unde costul produsului finit (inclusiv cheltuieli salariale) este cel mai mic, există suficientă forţă de muncă şi materie primă, iar statul-gazdă oferă protecţie şi facilităţi investitorilor străini...

...Republica Moldova ar putea să profite de conjunctură pentru deveni o piaţă atractivă pentru asemenea investiţii, a punctat expertul.

Diversitate și echitate

Sergiu Gaibu se pronunță pentru diversitate ca una din condițiile de depășire a crizelor. „Unde este posibil, să se mențină o parte de activități bazate pe necesități primare ale populației, care în situații de criză au o elasticitate redusă și volumul consumului rămâne practic constant. Cei care au livrat o gamă largă de produse și nu s-au focusat doar pe produse elitare își pot menține activitatea din produse de primă necesitate”, a exemplificat expertul. El a pus accent, de asemenea, pe digitalizarea serviciilor și alfabetizarea digitală, cu promovarea pe rețele de socializare și afișarea informațiilor complete pentru client. 

Expertul a mai sesizat existența clauzelor discriminatorii în cadrul normativ, în defavoarea micilor întreprinderi. „Facilitățile sunt minime, iar nivelul de birocrație este cel puțin la fel, ca şi în cazul companiilor mari, reprezentând o povară enormă pentru micul business...

...Amenzile, la fel, nu sunt corelate la dimensiunea businessului, astfel acestea pot ușor duce la decizia de închidere a afacerii mici după aplicarea a 1-2 amenzi”, a mai spus Gaibu.

De făcut rezerve pe timpuri bune 

Deoarece e o situație nouă pentru toți – respectiv ar avea de învățat fiecare actor, pornind de la stat, ca entitatea ce dictează reguli, până la agent economic și angajat, care activează într-un mediu plin de riscuri, incertitudini, iar în cazul Republicii Moldova – și în condiții contractuale/juridice insuficient de sigure și neprotejați, este de părere Veaceslav Negruța, sugerând, în acest context, completarea legislației cu prevederi mai clare, pentru a gestiona eficient situațiile de acest fel.

Negruța a subliniat și importanța sistemului bazat pe stimulente în schimbul onestității la plata contribuțiilor, ca factor de diminuare a efectelor crizei. „Autoritățile trebuie să stimuleze antreprenoriatul social și să nu-l confunde cu activități camuflate de lobbying sau cerșire de protecție, iar businessul și cetățenii trebuie să fie contribuabili pentru astfel de situații în timpuri normale.” 

„Statul trebuie să fie acel partener care își face rezerve pe timpuri bune pentru cei care ajung în situații complicate pe timpuri proaste”,

...iar „antreprenorii individuali și patentarii, precum și întreprinderile mici și mijlocii au nevoie de a se impune în orice formă și platformă de dialog social, în special cu statul... să taxeze orice pornire a autorităților de monopolizare, favorizare și protejare față de alți agenți economici care prezintă o amenințare pentru supraviețuirea lor”, a mai spus fostul ministru.

Pentru a evita falimentarea, Iurie Gotișan recomandă firmelor mici să creeze din timp fonduri de rezervă în numerar pentru a face față cheltuielilor neprevăzute în perioade de criză și să negocieze agresiv un maximum posibil de facilitări cu autoritățile (scutiri fiscale, concedii fiscale și vamale); cu partenerii (rabaturi comerciale); și cu băncile (împrumuturi mai rapide, dobânzi mai mici, mecanisme de creditare mai blânde). 

Coroborate împreună, aceste măsuri ar putea să oprească prăbușirea economică imediată, prin menținerea cererii, însă, indiferent de mixul ales, intervențiile trebuie să fie operate acum și masiv, a notat analistul economic, adăugând că încrederea în autorități la viitoarele alegeri va fi proporțională ajutorului în timp de criză.

Citiți și:

Avocatul poporului afirmă că mulți medici vor să demisioneze

Cum un virus a înghenunchiat economia globală

Potrivit datelor oficiale, citate de mold-street.com, 98,7% din întreprinderi în Moldova sunt afaceri micro, mici și mijlocii. În acest sector lucrează peste 328.000 de angajați sau 61% din totalul salariaților în economie.

***
Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati