Conform estimărilor făcute de Ministerul Finanțelor a capacității și posibilității de valorificare până la finele anului 2020, alocațiile pentru investiții capitale ar urma să se reducă de două ori și ceva: de la volumul planificat de 4,13 miliarde lei, la doar 1,87 miliarde lei.

Cazul Gemeni și rectificarea bugetară

Diminuarea, cu circa 2,27 miliarde lei sau cu 54,8% față de volumul aprobat inițial, se va face în special din contul redistribuirii alocațiilor către realizarea altor măsuri și extinderea termenelor de realizare a proiectelor, dar și a unor cheltuieli destinate altor scopuri, susține Ministerul Finanțelor.

Astfel, cinci judecătorii din centrele raionale nu vor primi circa 28,6 milioane lei, mijloace financiare prevăzute pentru construcția sediilor noi. E vorba de sediile judecătoriilor din Cahul, Căușeni, Edineț, Hâncești și Orhei.

Banii respectivi vor fi alocați pentru executarea Deciziei Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO) pe cazul Gemeni, în care Republica Moldova, a fost obligată să plătească despăgubiri de 3,5 milioane euro (circa 70 de milioane lei), ca urmare a unor decizii de judecată ilegale.

Anterior, premierul Ion Chicu a declarat că Guvernul va achita despăgubirile de 70 de milioane de lei din fondul care urma să fie alocat sistemului judecătoresc pentru anul 2020.

„Repet pentru judecătorii din CSM și toată gașca coruptă din justiție: orice ban plătit de Moldova pentru deciziile voastre ilegale va fi din contul vostru. Nu așteptați, independenților, că pentru ilegalitățile voastre vor plăti copiii sau bătrânii. Cât sunt premier, un bănuț nu transfer pe cauzele CtEDO, până nu-i scoatem din voi”, a scris Chicu pe pagina sa de Facebook.

Anterior, Consiliul Superior al Magistraturii a criticat o astfel de abordare susținând că „justiția nu este a treia putere în stat, ci una din puteri, care deține mecanisme legale în vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc”.

„Declarațiile demnitarilor publici difuzate în spațiul public cu privire la răspunderea materială a judecătorilor și a întregului sistem judecătoresc, pentru condamnările la CtEDO și măsurile care urmează a fi întreprinse în raport cu acești judecători, contravin atât prevederilor legale, cât și recomandărilor instituțiilor de drept internaționale”, se menționa într-o declarație a CSM.

Adio penitenciar nou?

Modificările la legea bugetului de stat prevăd că vor fi tăiate cheltuieli, destinate investițiilor, și la Parlament. Astfel, nu vor mai fi alocați 8 milioane lei, planificați pentru reconstrucția clădirii Secretariatului Parlamentului. 

Ministerul Finanțelor pierde 7,27 milioane lei, destinați modernizării infrastructurii Postului vamal Sculeni.

Din alocațiile destinate instituțiilor subordonate Ministerului Justiției vor fi tăiate 238,56 milioane lei, inclusiv cele 28,6 milioane lei prevăzute pentru lucrările de construcție a sediilor noi ale judecătoriilor, dar și 30 milioane pentru construcția casei de arest din municipiul Bălți.

Cea mai mare sumă pierde sectorul penitenciar. Astfel, cu 180 milioane lei se vor reduce alocațiile pentru Proiectul de construcție a penitenciarului din municipiul Chișinău. E vorba de proiectul despre care se vorbește deja de un deceniu și care se tot amână și amână.

De notat că lipsa unui penitenciar nou, cu condiții de detenție conforme normelor europene, este una dintre principalele cauze de condamnare a Republicii Moldova la CtEDO.

Cheltuielile pentru investiții ale Ministerului Afacerilor Interne vor fi diminuate cu circa 50 milioane lei, din contul excluderii a 60 milioane lei destinate construcției Centrului integrat de pregătire pentru aplicarea legii, de pe str. Nicolai Dimo, 30, municipiul Chișinău. În același timp, unele alocații vor crește.

Unde se duc banii pentru drumuri 

Cea mai mare reducere de alocații se atestă la sectoarele gestionate de Ministerul Economiei și Infrastructurii – peste 2 miliarde de lei, inclusiv Proiectul „Susținerea Programului în sectorul drumurilor” – cu 400 milioane lei, Proiectul „Reabilitarea drumurilor locale" – cu 100 milioane lei, Proiectul „Reabilitarea drumurilor cu suportul Republicii Belarus” – cu 204 milioane lei, iar Proiectul „Program de dezvoltare a infrastructurii drumurilor cu suportul Federației Ruse" – cu 1,3 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, reducerea cu 1,3 miliarde lei a alocațiilor prevăzute inițial din creditul rusesc este de fapt „o modificare a reflectării Programului de dezvoltare a infrastructurii drumurilor cu suportul Federației Ruse în calitate de suport bugetar”.

Un nou studiu de fezabilitate pentru interconexiunea energetică 

Totodată, sunt propuse majorări de cheltuieli din contul intrărilor externe, precum și accesul la utilizarea soldurilor la situația din 1 ianuarie 2020, în legătură cu necesitatea finalizării unor proiecte.

Astfel, cresc cu 36,2 milioane lei alocațiile pentru Proiectul „Programul rural de reziliență economico-climatică incluzivă (IFAD VI)”, cu 12,9 milioane lei – finanțarea Proiectului „Construcția locuințelor sociale II”.

La fel, se vor aloca suplimentar 7,9 milioane lei din surse externe pentru un nou studiu de fezabilitate al interconectării asincrone a rețelelor electrice din Republica Moldova și România. Până acum, pentru tot soiul de studii a proiectului de construcție a acestei interconexiuni s-au cheltuit deja circa 200 milioane lei.

Menționăm că, anterior, Guvernul Filip promitea că startul lucrărilor pentru construcția liniilor de interconexiune va fi dat în 2019, dar după cum evoluează lucrurile e puțin probabil ca aceasta să se întâmple în 2020. Or nici caietul de sarcini pentru proiect nu este gata.

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.