Creditul rusesc: capcană sau necesitate

shadow
Miercuri, 22.04.2020 06:49   4432
Practic concomitent cu decizia Fondului Monetar Internațional de acordare a asistenței de urgență Republicii Moldova pentru lupta cu pandemia COVID-19, în valoare de 235 milioane dolari, pe 17 aprilie 2020 a fost semnat și acordul prin care Federația Rusă acordă Republicii Moldova un credit de 200 de milioane de euro.

Președintele Igor Dodon a făcut public și documentul semnat, declarând că acesta ar fi „primul suport financiar concret oferit din exterior țării noastre în această perioadă de criză”, neglijând faptul că FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană deja anunțaseră despre alocarea de resurse pentru Republica Moldova. De asemenea, șeful statului a trecut cu tăcerea când vor fi disponibilizați banii din Rusia.

Bani din est și din vest 

Documentul publicat, care nu întrunește criteriile unui act oficial, conține la sfârșit semnătura „A.Neguță”, despre care președintele a spus că aparține ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța, și a unei persoane necunoscute (numele nu este), identificată drept reprezentant al Ministerului de Finanțe rus. Fără funcțiile pe care le ocupă semnatarii sau vreo dată când a fost semnat.

Totodată, mass media pro-guvernamentală din Rusia, care în astfel de cazuri nu ezită să trâmbițeze despre generozitatea Kremlinului, este suspicios de tăcută la acest subiect.

Agenția oficială RIA Novosti, de exemplu, nu a dat nicio informație la subiectul dat în perioada 17-20 aprilie, în schimb a difuzat o știre despre creditul de urgență acordat de FMI, în care menționează în treacăt și despre creditul rusesc. 

Nu a scris nimic despre semnarea acordului nici agenția Interfax, nici postul Pervîi (1TV.ru), nici Vesti.ru, parte a concernului de stat VGTRK, care deține RTR, nici Kommersant.ru etc. La fel, nu poate fi găsită nicio informație la acest subiect pe site-ul oficial al Guvernului Rusiei și nici pe cel al Ministerului de Finanțe de la Moscova.

O știre desfășurată a dat agenția Tass, care are un reprezentant la Chișinău, iar un articol detaliat, cu titlul sugestiv „Rusia și FMI vor astupa gaura din bugetul Moldovei”, a publicat Nezavisimaya Gazeta. Aceeași publicație dă și numele oficialității ruse care a semnat acest acord – Timur Maksimov, vice-ministru al Finanțelor din Rusia. 

Condițiile acordului de creditare

Acordul are 13 articole și prevede că va intra în vigoare doar după primirea prin canale diplomatice a notificărilor oficiale privind efectuarea tuturor procedurile de aprobare pe interior.

Articolul 2 se referă la condițiile de acordare a creditului. Astfel, se prevede că împrumutul se oferă cu condiția lipsei de datorie restantă și/sau de dobânzi la datoria restantă la credite de stat acordate de partea rusă sau pentru credite acordate debitorilor moldoveni de băncile din Rusia, sub garanție de stat sau cu asigurarea Agenției pentru Asigurarea Creditelor pentru Export și Investiții.

Veaceslav Negruța, fost ministru al Finanțelor, susține că trebuie acordată mare atenție la această prevedere.

Articolul 3 (1) stipulează că banii din credit se transferă în două tranșe: prima în valoare de 100 milioane de euro va fi debursată nu mai târziu de trecerea a 30 de zile calendaristice, de la data intrării în vigoare a acestui document, dar nu mai devreme de data semnării acordului despre ordinea efectuării evidenței și a plăților, în conformitate cu punctul 2 al articolului 9 din Acord.

A doua tranșă, în sumă de 100 milioane euro, ar urma să ajungă nu mai târziu de 31 octombrie 2020. Adică în ajunul alegerilor prezidențiale, planificate să aibă în luna noiembrie.

Accesul companiilor ruse pe piață

Art.3 (3) prevede că autoritățile de la Chișinău vor depune eforturi pentru a asigura realizarea de proiecte comune pe teritoriul Republicii Moldova cu suportul companiilor rusești.

Advertisement

Autoritățile moldovenești își iau și angajamentul de a acorda acces companiilor din Rusia la procedurile de achiziții publice de bunuri și servicii, în aceleași condiții ca și întreprinderilor din Moldova.

Acest angajament pare unul straniu, în condițiile în care și acum accesul companiilor rusești la licitații nu este îngrădit și ele pot participa dacă corespund cerințelor impuse de finanțatori și legislația moldovenească. De exemplu, mai multe lucrări de reabilitare a drumurilor sunt efectuate de companii din fostul spațiu sovietic precum Ucraina sau Azerbaijan.

Economistul Dumitru Budianschi susține că stipularea privind invitarea companiilor rusești în realizarea contractelor, chiar dacă conține prevederea tratamentului egal, „în realitate va conduce la implicarea companiilor agreate politic de ambele părți”.

„Adică banii sunt plătiți de cetățenii Republicii Moldova, dar profitul și beneficiile vor fi culese de niște companii controlate politic din Federația Rusă și Moldova”, a precizat expertul.

Premierul Ion Chicu susține, însă, că prin această prevedere „se stabilește echitate pentru toți participanții, indiferent de unde sunt ei”. „Este remarcat ca să nu fie discriminați reprezentanții unor țări, cum s-a mai întâmplat cu varii ocazii”, a precizat premierul.

Rata dobânzii 2% este optimă, susține Pușcuța

Articolul 4 se referă la condițiile de rambursare a creditului: în decurs de 10 ani în 20 rate egale la fiecare jumătate de an pe 15 martie și 15 septembrie a fiecărui an, iar prima rată se va efectua pe 15 martie 2021. Acordul prevede și posibilitatea rambursării anticipate a creditului, fără careva obligații suplimentare.

Rata dobânzii este de 2% anual. Experții au criticat acest fapt, susținând că Moldova se putea împrumuta în condiții mai convenabile.

„De fapt, acest credit pare a fi cea mai scumpă resursă creditară pe care Moldova o contractează în această perioadă. Resursele creditare aprobate de FMI pentru Republica Moldova, în sumă de echivalentul a 235 milioane dolari, vor fi mai ieftine... Iar resurse în euro puteau fi accesate mai ieftin de la Bruxelles, dacă erau făcute și solicitările respective”, afirmă Veaceslav Negruța într-o analiză pe blogul său.

Pe de altă parte, în cadrul ședinței de Guvern în care au fost aprobate ambele credite, vicepremierul Serghei Pușcuța a adus ca argument în favoarea creditului rusesc ratele la credite în euro (eurobonduri) achitate de alte state din regiune: Albania – 3,5%, Armenia – 3,95%, Georgia – 6,88%, Macedonia – 2,75%, Muntenegru – 2,5%, Ucraina – 7,38%.

„Noi considerăm că dobânda de 2% pentru astfel de împrumuturi este una optimă și acceptabilă”, a afirmat ministrul Finanțelor.

În cazul întârzierii cu 10 zile a plăților de rambursare și deservire a creditului, Acordul prevede că suma respectivă se consideră restantă și se va aplică o penalitate cu o rată de 3% pentru perioada de întârziere (150% la rata inițială de 2%).

Prevederea cu cele mai mari riscuri

Economistul Sergiu Gaibu a atras atenția la articolul 7.2, care prevede și faptul că statul moldovenesc ar putea fi nevoit să achite și datoriile consolidate la credite acordate de băncile rusești și care sunt garantate de stat.

El a alcătuit și un tabel al modului cum poate evolua, timp de 10 ani, în cazul unui astfel de scenariu „datoria doar în baza dobânzilor și penalității capitalizate fiecare jumate de an conform prevederilor de "счетчик" din contractul de împrumut”. „Furtul miliardului va fi fleac pe lângă + 4.5 miliarde dolari dobânzi și penalități”, susține Gaibu într-o postare.

Premierul a calificat astfel de ipoteze drept inisnuări ale unor „rusofobi” și a susținut că Republica Moldova nu și-a luat astfel de angajamente. „Acesta este un acord clasic de finanțare, fără detalii ascunse și speculații, de care Republica Moldova are mare nevoie acum”, a afirmat Chicu.

Creditul FMI mai atractiv decât cel rusesc

În acest context, merită de atras atenția la finanțarea în valoare de 234 milioane de dolari, acordată în regim de urgență de FMI.

Astfel, analistul financiar Dumitru Vicol, susține că deși profilul creditelor nu sunt comparabile, dobânda la cel oferit de FMI e mai mică decât la cel rusesc.

Finanțarea oferită de FMI are două componente. Prima este un credit de 78,4 milioane dolari, prin intermediul Mecanismului de creditare rapidă (RCF). Acesta presupune că el se acordă pentru un termen de 10 ani, cu rata dobânzii – Zero, o perioadă de grație de 5 ani și jumate, iar rambursarea se face în 4 ani și jumătate.

A doua componentă a finanțării este de aproximativ 156,7 milioane dolari, prin intermediul Instrumentului rapid de finanțare (RFI), pe un termen de 5 ani. Creditul are o rată a dobânzii de 1,5%, perioadă de grație de 3 ani și 3 luni, iar rambursarea se va face în decurs de un an și 9 luni. Documentul mai prevede și plata unui comision de deservire în valoare de 0,5% din valoarea creditului sau circa 780.000 de dolari. 

Semne de întrebare

Dacă Partidul Socialiștilor susține necondiționat contractarea creditului rus, apoi opoziția s-a arătat îngrijorată de condițiile acestuia, în special de cele din articolul 7.2 din acord, în care se face trimitere la existența sau potențiala existență a unor alte împrumuturi luate de companii și garantate de Federația Rusă sau garantate de Republica Moldova.

„Întrebările noastre sunt: cine sunt acești debitori? Ce se ascunde în spatele acestei prevederi? Sau asta este o modalitate prin care Igor Dodon încearcă să deschidă ușa pentru anumite companii care lucrează pentru el? Asta înseamnă, de exemplu, că compania fratelui lui poate să se împrumute de la băncile rusești după care noi să rambursăm sau alte companii legate cu PSRM?”, a declarat lidera PAS Maia Sandu în cadrul unui briefing.

Vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, a atras atenția la faptul că în acord nu este specificată instanța de judecată care va examina litigiile pe marginea creditului, iar despre condițiile impuse de Rusia în acord spune că acestea sunt greu de imaginat să fie puse în cazul unui acord de creditare din partea UE. 

„Niciodată nu am fost idealist în raport cu Uniunea Europeană, dar își poate imagina cineva ca UE să aibă asemenea abordare în raport cu Republica Moldova? Iată unde este o diferență majoră între vectorul european și cel euroasiatic”, a comentat vicepreședintele Parlamentului.

Criticile au forțat deputații fracțiunilor parlamentare PDM și PSRM să ceară Ministerului Justiției o interpretare a Articolului 7, p. 2 din Acord, care prevede că ”Orice datorie restantă a oricărei entități din Republica Moldova către guvernul rus sau instituții ale guvernului rus, unde există „acordul părții moldovenești”, devine automat parte a acestui contract”.

De asemenea, urmează a fi concretizată modalitatea de soluționare a litigiilor între cele două părți.

De notat că deși președintele Dodon s-a grăbit să se laude că creditul rus este primul suport financiar concret oferit în această perioadă de criză, banii de la FMI pot intra mai devreme. Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale a decis deja că banii pot intra pe conturile Băncii Naționale, de unde apoi vor ajunge la Ministerul Finanțelor.

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati