Astfel, cu privire la contestarea parțială a Legii 56/2020, Curtea a reținut că argumentele autorilor sesizărilor se referă la încălcarea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului asupra legii în discuție.

Cele patru etape

"Aceste argumentele sunt valabile nu doar pentru prevederile contestate, ci și pentru întreaga Lege nr.56 din 2 aprilie 2020, deoarece o pretinsă încălcare a procedurii de angajare a răspunderii Guvernului produce efecte asupra întregii legi. Prin urmare, Curtea a considerat necesar să examineze constituționalitatea legii în întregime", se arată în textul publicat de instanță.

Curtea a notat că dispozițiile articolului 106¹ din Constituție scot în evidență patru etape ale procedurii de angajare a răspunderii Guvernului: adoptarea și publicarea hotărârii prin care Guvernul își angajează răspunderea asupra unui program, unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege; prezintarea acesteia în fața Parlamentului; posibilitatea depunerii moțiunii de cenzură; votarea moțiunii de majoritatea deputaților aleși, iar dacă nu e depusă nicio moțiune proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau declarația de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

Şedința Parlamentului nu a fost deliberativă

Curtea a observat că autorii sesizărilor au invocat faptul că la angajarea răspunderii Guvernului asupra Legii 56/ 2020 nu a fost respectată cea de-a doua etapă care prevede obligația prezentării proiectului de lege în fața Parlamentului.

Pe de o parte, Curtea a constatat că prin Hotărârea 213/2020, Guvernul a declanșat procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege.

Acesta a fost înregistrat în Secretariatul Parlamentului și în ziua, în care s-a convocat ședința Parlamentului, prim-ministrul Republicii Moldova se afla în sala de ședințe a legislativului, fiind pregătit să le prezinte deputaților proiectul de lege. Astfel, Curtea a considerat că Guvernul a întreprins toate acțiunile necesare pentru a putea prezenta proiectul de lege în fața Parlamentului, așa cum o impune Constituția.

Pe de altă parte, Curtea a observat că Parlamentul a fost convocat în ședință plenară, însă prezentarea proiectului de lege de către reprezentantul Guvernului în fața Parlamentului nu a fost posibilă, pentru că ședința nu a fost deliberativă.