Pe 7 aprilie 2020, la Curtea Constituțională au fost depuse 5 sesizări ce se referă la Legea 56/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative, adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament.

Primele două sesizări au fost depuse de către deputații fracțiunii PAS Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca.

Astfel, în Sesizarea nr.49a din 7 aprilie 2020 se cere controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr.56/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative.

Măsurile luate nu au legătură cu combaterea virusului COVID-19

Potrivit reprezentanților formațiunii, Guvernul a introdus zeci de măsuri care nu ar avea nicio legătura cu combaterea virusului COVID-19, iar unele dintre ele chiar dăunează interesului public.

„Prevederile contestate se referă la aspecte care nu au nicio legătură cu obiectul legii pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea – acela de a institui măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative. Adevăratul scop pentru care acestea au fost adoptate este promovarea intereselor meschine ale clientelei politice afiliate celor două partide aflate la guvernare”, se menționează în sesizarea PAS.

Printre prevederile contestate sunt cele ce se referă la industria tutunului, magazinele duty free sau taxa pentru folosirea subsolului.

Totodată, cei doi parlamentari au depus și Sesizarea nr.50b din 7 aprilie 2020 privind interpretarea articolului 106/1 din Constituție: „Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui program, unei declarații de politică generală sau unui proiect de lege”.

Autorii invocă cazul din 2019, când Guvernul Filip și-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege prin care Zona Economică Liberă Bălți a fost lipsită de drepturi asupra unui teren din Chișinău, alocat anterior.

Ulterior, Curtea Constituțională a constatat încălcarea Constituției de către Guvern și, în consecință, aceste prevederi au fost anulate.

Prevederi ce nu au nicio urgență

Sesizarea nr.51a din 7 aprilie 2020 privind controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr.56/2020 a fost depusă de deputații grupului Pro Moldova, Andrian Candu și Serghei Sîrbu.

Ei susțin că prin procedura de angajare a răspunderii are loc, de fapt, „înlocuirea, de facto, de Guvern a Parlamentului”, astfel depășind grav principiul separației puterilor în stat.

La fel, deputații grupului parlamentar atrag atenția asupra faptului că executivul poate recurge la angajarea răspunderii pentru a pune în „aplicare imediată” a deciziilor adoptate, în timp ce mai multe prevederi din proiectul de lege nu au nicio urgență.

„Această angajare de răspundere era necesară pentru a aproba, absolut netransparent, fără consultări, fără avize și expertize, unele modificări care nu au nimic comun cu situația de urgență”, se menționează în sesizare. 

De notat că multe din modificările din legislație, adoptate de Guvern prin angajarea răspunderii, vor intra în vigoare în doua jumătate a anului 2020 sau de la 1 ianuarie 2021.

Suspendarea aplicării acestor prevederi pe perioada examinării

Deputatul Platformei DA Dinu Plângău în Sesizarea nr.52a din 07.04.2020 a cerut declararea neconstituționalității unor prevederi din această lege și anume cele ce se referă la unele taxe vamale, dar și cele prin care sunt eliminate trei taxe din Codul fiscal, iar taxa pentru folosirea subsolului are o nouă formulă de calcul.

Totodată, el cere în sesizare nu doar anularea dar și suspendarea aplicării acestor prevederi pe perioada examinării lor de Curtea Constituțională.

Au fost multe interpretări

Sesizarea nr.53a din 7 aprilie 2020 aparține deputatului neafiliat Alexandr Oleinic, care cere verificarea „constituționalității proiectului Legii nr.143 din 01.04.2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative”.

El susține că procedura de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului nu este descrisă detaliat, iar decizii luate anterior de Curtea Constituțională interpretează diferit situațiile în care Executivul a apelat la această procedură.

Amintim că, pe 1 aprilie, cabinetul de miniștri și-a asumat răspunderea asupra unui proiect de lege, care vizează măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. Şedința de Parlament în care urma să fie prezentate măsurile, însă, nu a avut cvorum. 

Măsurile adoptate au fost criticate pentru că multe din ele nu sunt adecvate situației actuale.

Pe de altă parte, ministrul Finanțelor Serghei Pușcuța a respins în cadrul unui briefing criticile privind aceste măsuri, susținând că acestea ar fi chiar speculații, iar unele dintre măsuri vor duce la optimizarea anumitor taxe și vor simplifica administrarea fiscală.

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.