The Economist: Cine va ieși învingător din războiul petrolier [SONDAJ]

shadow
Sâmbătă, 14.03.2020 07:13   1997
Țările exportatoare de petrol sunt angajate într-un război veritabil, care prin ricoșeu face victime în toate economiile lumii, iar cartelul care reglementează prețurile și producția a fost incapabil să gestioneze situația.

Conflictul a prins contur când Arabia Saudită, prin Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), a solicitat țărilor membre și altor țări producătoare de petrol să reducă producția pentru a nu permite o reducere drastică a prețurilor în legătură cu cererea mică ca urmare a panicii provocate de coronavirus, cea care a determinat cel mai mare importator de petrol - China - să renunțe temporar la noi achiziții, scrie publicația britanică The Economist. 

Războiul prețurilor

Rusia, care nici până atunci nu se conforma pe deplin înțelegerilor la care participa în cadrul OPEC, în cadrul întrunirii din 6 martie curent a refuzat deschis să reducă producția de țiței. Drept răspuns, Arabia Saudită a anunțat că oferă rabaturi generoase cumpărătorilor și a promis că va continua să majoreze și ea producția - ajungând la 12,3 milioane de barili pe zi deja în aprilie 2020 (+ 1 milion de barili pe zi). 

În consecință, la 9 martie prețul petrolului de marcă Brent s-a prăbușit cu 24%, până la 34$ / baril, aceasta fiind cea mai profundă plonjare a prețului la Brent în ultimii 30 de ani. În Rusia rubla, care este o valută flotantă și e legată de veniturile din vânzarea hidrocarburilor, a pierdut imediat 10% din valoare. 

Consecințe - până la dezastruoase

Publicația notează că acest război a produs deja consecințe profunde asupra economiilor lumii, cele mai afectate fiind țările mici, instabile, care depind de exportul de petrol - Nigeria, Oman sau Irak (unde criza petrolului ar putea să provoace debarcarea guvernul). Cei doi rivali par, la prima vedere, a fi pregătiți pentru o dispută de lungă durată: Rusia are rezerve valutare de 150 de miliarde de dolari, iar Arabia Saudită - pe lângă cele 500 de miliarde de dolari în rezerve valutare - are largi depozite de petrol pentru 50 de ani înainte. 

Al treilea jucător mare este SUA, care din importator a devenit deja exportator. America, care mizează pe petrolul de șist în perspectivă, este și ea afectată - la prețuri mici comercializarea petrolului de șist nu este profitabil - însă țițeiul de șist extras este deja garantat de contracte viitoare (futures). 

The Economist amintește cititorilor că cei trei mari producători au mai avut divergențe în trecut, legate de piața petrolului. În anul 2014 Arabia Saudită a pus la încercarea industria de șist a Americii, prin „inundarea” pieței cu petrol. În consecință, au avut de suferit toți producătorii. 

Doi ani mai târziu, OPEC a reușit să restabilească controlul asupra producției prin forjarea unei alianțe cu Rusia și alți producători, însă Moscova niciodată nu a respectat înțelegerile cu organizația și în anii recenți a recuperat într-o măsură cota de piață pierdută cândva în favoarea companiilor americane. 

În decembrie 2019 administrația de la Washington, la rândul ei, a impus sancțiuni părților implicate în construcția gazoductului „Severnîi Potok 2”, iar în februarie curent a inclus Rosneft în lista de neagră pentru tranzacțiile cu Venezuela. 

Tăvălugul se va rostogoli înapoi 

 

Acest articol este doar pentru abonați. Vizibil 58%

pentru a vedea articolul intreg
pentru a vedea toate articolele





Teme: Energetica și industria   Litigii comerciale   Relații internaționale  

Advertisement

Oportunitati