Coronavirus: Cum un virus a îngenuncheat economia mondială [SONDAJ]

shadow
Vineri, 13.03.2020 07:04   2942
De la apariția unui virus necunoscut în China la „lunea neagră” din această săptămână în care au căzut bursele, ca niciodată de la sfârșitul lui 2008: în două luni epidemia de Covid-19 a pus economia mondială la grea încercare, se arată într-o analiză publicată de cotidianul La Tribune din Franța.

Wuhan, China, decembrie 2019: mai multe cazuri de pneumonie virală nouă sunt detectate în această metropolă industrială de 11 milioane de locuitori. Maladia se răspândește și pe 9 ianuarie autoritățile chineze atribuie aceste cazuri unui nou tip de coronavirus. Un prim deces este contabilizat două zile mai târziu.

Închiderea temporară a sute de uzine din China

Epidemia contaminează mai multe țări asiatice și treptat alte continente, cu peste 115.000 de cazuri recenzate până astăzi, din care peste 4.000 de decese.
China decide la sfârșitul lui ianuarie să pună Wuhan în carantină și interzice sutelor de uzine care se găsesc acolo să-și redeschidă porțile imediat după concediile de Noul an chinezesc.

Sectoarele turismului și transporturilor sunt primele care se îngrijorează de această epidemie care va reduce clientela chineză atunci când multe state își reduc sosirile de cetățeni venind din gigantul asiatic.

La sfârșitul lui ianuarie, de la Shanghai la Wall Street, piețele primesc primele lovituri. Prețurile materiilor prime de care industria chineză are mare nevoie, se prăbușesc. Între jumătatea lui ianuarie și începutul lui februarie prețul aurului negru scade cu circa 20%. Și nu este decât începutul.

Grăuntele de nisip

Lumea descoperă rolul Wuhan, “hub” logistic și industrial pentru numeroase grupuri internaționale… și realizează că o problemă într-o uzină chineză poate provoca perturbări în lanț pentru un miliard de întreprinderi în lume.

În Germania, în Coreea de Sud, în Japonia, în Italia, în Franța, în Statele Unite, peste tot industriașii vorbesc despre dificultăți în aprovizionare cu piese și componente produse de obicei de partenerii chinezi.

Constructorul francez Renault trebuie să închidă provizoriu în Coreea de Sud. Gigantul american Apple gestionează oprirea producției furnizorilor.
Economiștii vorbesc despre “șocul ofertei”. Și ținând cont de locul Chinei în comerțul internațional, el este mare. Liderii planetei constată riscul: ca acest șoc să ducă la prăbușirea unor companii și o încetinire a unei economii deja slăbite de tensiunile comerciale dintre China, Statele Unite și Europa.

“Covid-19, o urgență sanitară mondială, a perturbat activitatea economică în China și ar putea să pună în pericol relansarea mondială", avertizează pe 23 februarie directoarea Fondului Monetar Internațional (FMI) Kristalina Georgieva, la G20 Finanțe la Riad.

Agitație generală

Multe multinaționale avertizează că actuala criză sanitară va avea un impact asupra rezultatelor lor. Piețele bursiere încep să intre în panică. În ultima săptămână din februarie e debandadă: în Europa și în Statele Unite, indicii bursieri pierd peste 12%, lucru nemaivăzut de la criza din 2008-2009, când economia mondială a intrat în recesiune.

Recesiune: riscul începe să pătrundă în spirite. Este momentul agitației de luptă. Pe 3 martie, banca centrală americană (FED) surprinde scăzând dobânda directoare. China își inundă economia cu lichidități, în vreme ce Italia, Germania sau Franța încearcă să-și susțină întreprinderile.

Advertisement

Îngrijorarea este deci ca șocul “ofertei” să nu fie însoțit de un șoc mondial “al cererii”, de o scădere a consumului și a investițiilor dacă epidemia determină alte țări, după modelul Italiei, să ia măsuri drastice de izolare.

Devastarea supermarketurilor 

Într-o prima etapă are loc o devastare a supermarketurilor din Los Angeles sau Sydney, unde produsele de bază sunt devalizate. “E o mizerie […] Astăzi este incontrolabil. […] Nu mai avem hârtie igienică, aproape nu mai avem apă și nu mai avem gel pentru mâini”, povestește, pe 7 martie, angajatul unui supermarket Costco la Burbank (California).

Avioanele se golesc sau rămân la sol pe măsură ce companiile întrerup anumite legături. Epidemia de Covid-19 ar putea costa peste 100 de miliarde de dolari transportul aerian, se alarmează pe 5 martie Asociația internațională a transportului aerian (IATA).

Părbușirea petrolului

Unul din șocurile cele mai dure vine de la petrol. OPEC și Rusia au eșuat pe 6 martie la Viena să cadă de acord asupra unei scăderi a producției lor pentru a stabiliza cursul. Supărată, Arabia Saudită lansează un război al prețurilor. Cotațiile cobor aproape de 30 de dolari/barilul luni, 9 martie, după o cădere inedită de pe vremea primului război din Golf, în 1991.

Apoi piețele bursiere se prăbușesc, după modelul CAC 40 parizian care scade cu peste 8% luni, lucru nemaivăzut din 2008. În câteva ore, se volatilizează miliarde de euro. În momentul în care datoria întreprinderilor, o parte a cărora este de proastă calitate, atinge niveluri record, unii se tem ca această cădere a burselor să nu slăbească băncile și marile fonduri de investiții.

Gita Gopinath, economist șef al FMI, rezumă problema: să împiedicăm ca o criză temporară să dăuneze iremediabil unor persoane și întreprinderi din cauza pierderii de locuri de muncă și a unor falimente, grație unui răspuns viguros și coordonat al guvernelor și băncilor centrale.

În 2008-2009, G20 a preluat frâiele unui asemenea răspuns, până la a fi calificat drept “guvern economic mondial”. Unsprezece ani mai târziu, războiul comercial, Brexit, creșterea populismelor au trecut pe acolo. Nimic nu spune că grupul primelor 20 de economii mondiale, prezidat de Arabia Saudită, va dori să-și asume din nou acest rol.

Măsuri de sprijinire a economiei

Uniunea Europeană: Comisia Europeană și-a anunțat marți intenția de a crea un fond dotat cu 25 de miliarde de euro, pentru a ajuta țările membre ale UE să depășească consecințele economice ale epidemiei. Instituția a precizat de altfel că unele cheltuieli bugetare excepționale legate de lupta contra propagării virusului nu vor fi luate în calcul la evaluarea deficitului țărilor respective, după ce acestea au pledat pentru o flexibilizare a regulilor bugetare în acest context deosebit.

Statele-Unite: În același timp, Donald Trump a propus un vast plan de relansare de 700 de miliarde de dolari, după ce a încercat să minimizeze, de mai multe ori, impactul coronavirusului asupra economiei americane. Una din propunerile principale ale locatarului de la Casa Albă este de a suprimă impozitele pe salarii până la sfârșitul anului pentru a spori puterea de cumpărare a gospodăriilor.

Acest anunț vine la mai puțin de o săptămână după aprobarea de către Congresul american a unui plan de urgență de 8,3 miliarde de dolari urmărind să amelioreze acțiunea puterilor publice și prevede în special finanțarea cercetării și dezvoltarea vaccinurilor, a tratamentelor medicale ca și a serviciilor medicale la distanță.

Regatul Unit: Ministrul britanic al finanțelor, Rishi Sunak, a anunțat miercuri un plan de 30 de miliarde de lire pentru susținerea economiei. Bugetul guvernului lui Boris Johnson cuprinde „măsuri de sprijinire a economiei de 30 de miliarde de lire pentru a-i proteja pe britanici, locurile de muncă și companiile”, a declarat ministrul în fața Parlamentului.

În detaliu, 7 miliarde îi vor ajuta pe lucrătorii independenți și IMM-urile, 5 miliarde – sistemul de sănătate, care se adaugă la 18 miliarde pentru alte măsuri de susținere a activității.

Italia: Guvernul italian a anunțat miercuri un pachet de 25 de miliarde de euro pentru lupta contra epidemiei de Covid-19, care a făcut deja peste 600 de morți în țară. Din această sumă, circa jumătate va fi disponibilă de urgență, în vreme ce cealaltă va servi la eventuale nevoi ulterioare.

În urmă cu o săptămâna deja, Italia decisese să aloce 7,5 miliarde de euro, dar confruntat cu situația care se agravează, guvernul a decis să facă încă un pas, în ciuda deficitului mare al finanțelor publice și a unei datorii de 130% din PIB, care îngrijorează Bruxellesul de ani de zile.

Canada: Prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, a anunțat miercuri crearea unui fond de un miliard de dolari canadieni (640 de milioane de euro) pentru a susține economia canadiană. Acest fond „va aduce o finanțare provinciilor și teritoriilor pentru a le ajuta pregătirea pentru orice eventualitate și pentru a atenua riscurile pentru canadieni”, a spus Trudeau.

Fondul vizează în special întărirea sistemelor de sănătate ale provinciilor canadiene și ajutorarea financiară a canadienilor forțați să se izoleze din cauza coronavirusului. “Nimeni nu ar trebui să se teamă pentru locul său de muncă dacă trebuie să fie pus în carantină”, a insistat șeful guvernului.

Germania: Luni, 9 martie, guvernul german a anunțat un pachet de măsuri vizând să-și susțină economia în fața incidenței coronavirusului. Principalele măsuri economice privesc recurgerea facilitată pentru companiile în dificultate la șomajul parțial al salariaților lor, acordarea de împrumuturi în caz de dificultăți de lichiditate și blocarea unei anvelope suplimentare de 12,8 miliarde de euro pe patru ani pentru investiții în infrastructură.

Într-o conferință de presă susținută miercuri, cancelarul Angela Merkel s-a declarat de asemenea gata să revină asupra sacrosantei reguli a deficitului public zero pentru a face față epidemiei. (după La Tribune).



Oportunitati