20 de miliarde lei nu ajung la buget! Cele cinci cauze fundamentale care generează evaziune fiscală

shadow
Miercuri, 19.02.2020 06:59   1305
Evaziunea fiscală, adică neplata impozitelor, contribuțiilor la fondurile de asigurări sociale de stat, asigurărilor medicale obligatorii, reprezintă circa 7-9% din Produsul Intern Brut al Moldovei, conform estimărilor celor mai prudente, susțin economiștii de la Expert-Grup. La PIB-ul actual evaziunea fiscală poate fi evaluată la circa 20 miliarde de lei pe an.

În consecință, evaziunea fiscală din Republica Moldova a ajuns la punctul în care are un impact negativ foarte puternic asupra veniturilor fiscale, dar mai ales asupra creșterii economice.

"Amploarea acestui fenomen se datorează în principal disfuncțiilor instituționale, caracterizate, în special, prin abilități administrative limitate de a coordona și gestiona sistemul economic și relațiile care îl caracterizează. Moldova a ajuns, astfel, printre țările cu cel mai înalt nivel al economiei subterane din regiune", se arată într-un studiu al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, dedicat fenomenului.

Care este originea evaziunii fiscale din Republica Moldova?

În ultimii ani, economia subterană din Moldova s-a dezvoltat și s-a extins constant, afectând tot mai mult dezvoltarea economiei țării. Astfel, lipsa de transparență și slăbiciunile instituționale au dus la o evaziune fiscală în creștere de la an la an, se arată în studiu. De asemenea, fenomenul corupției a contribuit la intensificarea acestui proces, iar una dintre cauzele de bază poate fi opinia societății și cultura creată în jurul acesteia.

Conform datelor oficiale, ponderea economiei subterane a crescut de la 20,6% din PIB în 2007 la 24,5% din PIB în 2017 (Figura 1). De menționat este faptul că economia subterană cuprinde sectorul informal, producția ascunsă din sectorul formal, producția ilegală, dar și producția gospodăriilor.

Dintre acestea, o contribuție considerabilă la extinderea proceselor neobservate a avut-o sectorul ascuns (cu referire la evaziunea fiscală), care cuprinde toate activitățile de producție legale, care sunt subestimate sau ascunse în mod intenționat de către agenții economici sau neînregistrate de către autoritățile publice relevante.

Efectele imediate ale evaziunii fiscale sunt venituri neîncasate la bugetul de stat (discrepanță fiscală). În ultimii ani, discrepanța fiscală totală (diferența dintre veniturile de facto și cele potențiale) este estimată la aproximativ 7% din PIB.

Astfel, din cauza existenței unei economii neobservate extinse, bugetul public anual nu încasează venituri în mărime de cel puțin 9-10 miliarde de lei. Suma veniturilor fiscale potențiale este însă mai mare, deoarece nu s-au luat în calcul pierderile din producția ilegală în economia națională.

Cu toate acestea, este evidențiată creșterea rapidă a producției ascunse din sectorul formal (adică evaziunea fiscală), începând cu 2009, ca pondere și amploare în veniturile totale ratate către buget. Până în anul 2009 doar circa 20% din veniturile totale ratate către buget puteau fi atribuite evaziunii fiscale, dar apoi ele au crescut până la 37-38% sau aproximativ 3,5 miliarde lei în prezent.

Advertisement

Pentru a înțelege fenomenul evaziunii fiscale, autorii studiului au stabilit principalele 5 cauze care pot duce la acest tip de comportament în Moldova:

a) Percepția unei presiuni fiscale înalte
Atunci când presiunea fiscală medie este relativ ridicată, contribuabilul poate alege să se sustragă acestei impozitări fie integral (intrând complet în economia subterană), fie parţial, practicând evaziunea fiscală, deși activitatea sa rămâne în economia oficială.

Este destul de dificil să se stabilească un anumit prag cantitativ la care contribuabilul decide să evite impozitele. Acest prag depinde atât de sectorul de activitate, cât și de aspecte psihologice sau culturale, care sunt greu de cuantificat. Trebuie menționat că în Moldova presiunea fiscală este percepută ca fiind mare. Totuși, în comparație cu alte țări de referință, presiunea fiscală pare a fi moderată: conform clasamentului „Doing Business 2020”, ponderea impozitelor totale în profit este de aproximativ 38,7%, în timp ce în România aceasta constituie doar 20,0%, iar în Ucraina – 45,2% (Figura 2).

Percepția negativă în Moldova cu privire la presiunea fiscală ar putea fi explicată, pe de o parte, prin condițiile financiare precare și instabile ale multor agenți economici și, pe de altă parte, prin lipsa de încredere în instituțiile publice și percepția negativă privind rentabilitatea plății impozitelor (de exemplu, calitatea slabă a bunurilor și serviciilor publice). Mai mult, aceștia sunt factorii determinanți, care alimentează motivațiile agenților economici de a evita plata impozitelor și de a recurge la căi informale.

b) Complexitatea și instabilitatea reglementărilor fiscale
Complexitatea și, în special, instabilitatea reglementărilor fiscale complică evidenţa contabilă și provoacă erori, atunci când agenții economici își calculează impozitele și taxele care urmează să fie plătite. Conform clasamentului „Doing Business 2020”, societățile comerciale moldovenești trebuie să achite un număr de 10 plăți pe parcursul unui an, o cifră moderată în comparație cu alte țări de referință (Figura 3).

Pe de altă parte, timpul necesar pentru plata impozitelor este destul de lung în profilul regional – 183 ore/an. Aceasta confirmă carențele privind administrarea fiscală și expune agenții economici la riscurile de corupție. În general, se consideră că pentru mediul de afaceri administrarea impozitelor pare a fi mult mai deficitară în comparație cu povara fiscală.

Astfel, în timp ce agenții economici sunt obligați să efectueze mai multe plăți fiscale, reglementările fiscale ambigue expun antreprenorii la riscul corupției. Așa se explică costurile ridicate ale activităților formale, care reprezintă pentru agenții economici un stimulent puternic în plus pentru a recurge la activități informale.

c) Ineficiența administrației fiscale
Contribuabilul poate practica evaziunea fiscală dacă sancțiunile sunt mici sau dacă probabilitatea de a fi identificat și sancționat este redusă.

Acest comportament poate apărea indiferent de cota de impozitare (indiferent de presiunea fiscală în general), deoarece evaziunea fiscală poate apărea chiar dacă presiunea fiscală scade. Slăbiciunea administrației fiscale poate fi efectul, pe de o parte, al corupției și, pe de altă parte, al incapacității sale logistice sau profesionale (incompetenței).

d) Hazardul moral (facilități fiscale)
Hazardul moral apare în situația existenței sau promisiunii unor facilități fiscale. Facilitățile fiscale au ca efect reducerea fiscalității, fie prin derogări sau anulări de datorii bugetare, fie prin acordarea altor forme de sprijin fiscal.

Contribuabilii care primesc astfel de facilități continuă să se comporte cu speranța că vor primi noi facilități, generând astfel un comportament menit să evite povara fiscală și să comită evaziune fiscală. Este cazul amnistiei fiscale din 2007 și amnistiei de capital din 2018.

e) Contagiunea (imitația)
Contagiunea apare atunci când unele persoane observă comportamentul altor persoane și încearcă să îl reproducă pentru câștiguri financiare. Astfel, dacă unele societăți comerciale/persoane fizice practică evaziunea fiscală fără a fi sancționate în mod corespunzător, alte societăți comerciale/persoane fizice vor avea tendința să facă la fel.

În acest fel, evaziunea fiscală generează mai multă evaziune fiscală. Forța contagiunii în generarea sau extinderea fenomenului de evaziune este deosebit de solidă, depinzând în special de factori culturali și instituționali.

Cele cinci cauze fundamentale care generează evaziune fiscală în Moldova sunt direct proporționale cu gradul de evaziune fiscală: cu cât ele se extind, cu atât evaziunea fiscală crește, mai afirmă experţii.

În opinia lor, între aceste cauze există anumite relații: a) cu cât administrația fiscală este mai slabă, cu atât contagiunea este mai mare, b) creșterea presiunii fiscale poate duce la necesitatea unor noi facilități fiscale, ceea ce crește hazardul moral, c) slăbiciunea în creştere a administrației fiscale poate duce la creșterea presiunii fiscale, pentru a contracara scăderea veniturilor bugetare.



Oportunitati