Anul economic 2017 a fost sub așteptări. Ce ne așteaptă în 2018

shadow
Vineri, 15.12.2017 06:40   1605
Anul economic 2017 a fost sub așteptări, Produsul Intern Brut al Republicii Moldova situându-se în scenariul pesimist al prognozei de la începutul anului (3,5-4,0%), constată Centrul Expert-Grup în studiul „Concluziile anului economic 2017 și prognoze pentru 2018”.

În opinia experților creșterea prognozată inițial de 6% nu s-a materializat din cauza condițiilor meteo nefavorabile din primăvara acestui an care au subminat producția agricolă, din cauza nivelului sporit de incertitudine în rândul oamenilor de afaceri care a frânat relansarea creditării, investițiilor private și activității industriale, precum și din cauza mersului lent al reformelor.

O creștere economică nesustenabilă și bazată pe consum 

Astfel peste jumătate din acțiunile planificate în cadrul Foii de parcurs cu reforme prioritare ale Guvernului și Parlamentului nu au fost realizate, constată Expert-Grup.

"Pe acest fundal, creșterea economică din 2017 s-a bazat pe relansarea consumului, care a crescut preponderent grație creșterii remiterilor după 2 ani de scădere, precum și pe intensificarea investițiilor publice odată cu deblocarea asistenței externe de la începutul anului.

Practic, daca am exclude influența acestor 2 factori, care prin definiție sunt temporari din cauza bazei mici de comparație, economia ar fi în recesiune. Prin urmare, creșterea economică în 2017 a fost nu doar prea lentă și inferioară așteptărilor, ci și nu este durabilă, fapt ce trezește mai multe îngrijorări pentru 2018", se arată în analiza realizată deun grup de experți.

Ce ne așteaptă în anul 2018

Pentru anul 2018, Expert Grup prognozează o creștere economică de circa 4,0% (3,1% conform scenariului pesimist și 4,8% conform scenariului optimist).

Aceasta se bazează pe ipoteza unui an agricol favorabil care va impulsiona producția agricolă și capacitățile de export, continuarea suportului bugetar extern care va alimenta în continuare investițiile publice, precum și pe creșterea consumului populației.

Advertisement

"Pe de altă parte, deviația PIB-ului va rămâne negativă (economia va continua să crească sub nivelul său potențial), cel puțin din 2 cauze.

În primul rând, nivelul de incertitudine, care afectează deciziile firmelor de a investi, se va menține, în special pe fundalul alegerilor parlamentare. Aceasta va frâna și creșterea creditării bancare, atât din cauza cererii scăzute din partea firmelor, dar și din cauza ofertei limitate: băncile vor rămâne precaute în asumarea de riscuri, inclusiv pe fundalul implementării prevederilor Basel 3.

În al doilea rând, constrângerile de competitivitate se vor menține, fapt ce va afecta performanța exporturilor, iar odată cu creșterea continuă a consumului estimăm un impact negativ al exportului net asupra creșterii economice", se arată în analiza Expert-Grup.

Moldova pierde competiția regională

Competitivitatea redusă va rămâne principala problemă a economiei moldovenești, susțin exerții. Până acum, carențele de competitivitate erau camuflate de creșterea remiterilor care susțineau cererea internă și asigurau o sursă importantă de valută străină. Însă, fluxurile de remiteri devin din ce în ce mai volatile și au tendința să scadă pe termen lung.

"Această sursă de creștere economică trebuie să fie înlocuită cu creșterea exporturilor și investițiilor. Însă, de la an la an Moldova ratează competiția în regiune pentru piețele externe de desfacere și investițiile străine directe (ISD): ponderea exporturilor în PIB, precum și volumul ISD per capita sunt printre cele mai scăzute din Europa Centrală și de Est", se constată în studiu.

Mai mult decât atât, Moldova ratează concurența și pentru propria forță de muncă: în 2017 s-a observat creșterea numărului de emigranți cu studii superioare, fapt ce denotă erodarea capitalului uman care este și principala sursă de competitivitate a țării pe termen lung.

Conform Raportului competitivității globale 2017-2018, Moldova s-a situat pe locul 89 din 137 state, cu cele mai proaste performanțe tocmai în domeniile care sunt critice pentru un stat atât de mic și sărac în resurse: instituții, sectorul financiar, piața de desfacere, inovații și complexitatea mediului de afaceri.

Față de ediția precedentă a raportului Moldova a avansat cu 11 poziții, însă o analiză detaliată a dinamicii denotă că respectiva creștere a fost rezultatul cumulării creșterii nesemnificative (practic în intervalul de eroare) la nivelul mai multor sub-indicatori, fără careva îmbunătățiri substanțiale în domeniile critice de dezvoltare.

În lipsa unor reforme de substanță care ar duce la fortificarea instituțiilor și statului de drept, Moldova va continua să piardă concurența pentru piețele de desfacere, investiții și propria forța de muncă, fapt ce va crea tot mai mari constrângeri pentru creșterea economică, menționează experții.



Oportunitati