Datele statistice oficiale arată că, în anul 2021 comparativ cu anul 2020, cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au majorat cu 90,9 milioane (cu 19,4%), inclusiv în unitățile de stat ‒ cu 36,7 milioane (cu 8,8%).

Predomină cheltuielile de personal

Potrivit BNS, cheltuielile efectuate în unitățile cu forma de proprietate de stat constituie 81,2% din cheltuielile totale sau o reducere cu 7,9 p.p. față de 2020 (89,1%).

Ponderea majoritară în suma totală de cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare o dețin cheltuielile curente ‒ 95,9%, cheltuielilor capitale revenind doar 4,1%.

În totalul cheltuielilor curente predomină cheltuielile de personal (394,1 milioane lei sau 73,3%), cheltuielile materiale constituind 61,1 milioane lei (11,4%), iar alte cheltuieli curente fiind de 82,1 milioane lei (15,3%).

Comparativ cu anul 2020, sunt în creștere atât cheltuielile de personal (cu 44,6 milioane lei sau cu 12,8%), cât și celelalte componente de cheltuieli curente (cu 44,5 milioane lei sau cu 45,1%).

Cheltuielile pentru procurarea utilajului și a altor mijloace fixe au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor capitale (78,9%). În anul 2021, cele mai multe cheltuieli curente s-au efectuat în domeniul științelor naturale – 35,3%, urmat de cel al științelor medicale – 18,9%, inginerești și tehnologice – 16,3%, agricole – 14,4%, umaniste – 8,5% și sociale – 6,6%.

Un nivel catastrofal

Deși alocațiile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare sunt în creștere, cota de doar 0,23% din PIB este mai mică decât era din 2016 (0,4%), când Guvernul condus de democratul Pavel Filip a inițiat o așa-zisă reformă a Academiei de Științe și a întregului sistemul de cercetare.

Mai mult! Cota alocațiilor pentru cercetare-dezvoltare este de trei ori mai mică decât era în 2007 și este de patru ori mai mică decât obiectivele declarate ale acestei „reforme”.

Comparativ cu media UE nivelul de finanțare a domeniului cercetare este de circa 10 ori mai mic

„Reformele propuse (de Guvernul Filip n.r.) pot funcționa în practică doar dacă sunt însoțite de o finanțare adecvată, pentru a permite Moldovei să-și valorifice cât mai mult capacitatea de cunoaștere pentru o creștere economică durabilă. Grupul (de experți n.r.) propune ca țara să-și mărească treptat volumul cercetării și dezvoltării, pentru a ajunge la nivelul anului 2007 (0,7%) cât mai repede posibil, iar nivelul actual de 0,4% este considerat un minim absolut. Deși această creștere nu e considerată optimă și este cu mult sub obiectivul național de 1 % până în 2020", menționau în 2016 experții Uniunii Europene într-o amplă analiză a sistemului de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova.

Cercetătorii Gheorghe Cuciureanu și Vitalie Minciună avertizau în 2019, într-un studiu, că menținerea unui nivel de 0,25%-0,3% din PIB a finanțării științei ar fi catastrofal pentru știința din Republica Moldova, „apropiindu-se de cel mai jos nivel de finanțare, cel din perioada crizei financiare din 1998–1999”.