Un nou record negativ au doborât întreprinderile de stat. Anul trecut cele 245 de întreprinderi de stat, au înregistrat pierderi de 728,2 milioane lei, de două ori și jumătate mai mult ca în 2014 și de șapte ori peste reyultatul din anul 2013, arată date făcute publice de Agenția Proprietății Publice (APP).

Este adevărat că în anul 2015 a crescut și numărul întreprinderilor de stat: de la 202 în 2014 la 245 în 2015. Dar numărul mai mare nu semnifică și eficiență.

Din lista de întreprinderi de stat se evidențiază trei mari și importante companii, care și dețin pozițiile de lider în sens negativ.

Patru ani de pierderi la Moldelectrica

Lider detașat al clasamentului este Moldelectrica, cu pierderi de aproape jumătate de miliard de lei, de 2,7 ori mai mult, decât în 2014. Este deja al patrulea an la rând când această întreprindere-cheie din sectorul energetic raportează pierderi.

Moldelectrica gestionează rețeaua de transport a energiei electrice și asigură dispeceratul sistemului. Ea a beneficiat în ultimii 10 ani de împrumuturi de zeci de milioane de dolari pentru modernizarea utilajelor de la BERD și Banca Mondială, dar continuă să raporteze pierderi uriașe.

Exact un an în urmă, administrația Moldelectrica a solicitat  majorarea de 3,5 ori a tarifelor pentru transportul energiei, dar a obținut de la ANRE o creștere cu 60%.

"Anul viitor vom reveni la acest subiect și atunci ați putea beneficia de o ajustare a tarifelor", a promis atunci, Octavian Lungu, director ANRE.

"Nu am cerut și nu avem nevoie că să ne da-ți tarife, care să ne asigure profit. Am cerut doar ca acestea să acopere măcar nivelul cheltuielilor și să nu generăm pierderi. Cu o astfel de abordare veți duce de râpă întreg sistemul energetic", declarat revoltat atunci Ghenadii Dîmov, managerul Moldelectrica.

Încotro zboară Air Moldova

Pierderi-record a înregistrat și Air Moldova, aproape 227 milioane de lei, de 250 ori mai mari decât în 2014, când a avut un mic profit de 1,2 milioane de lei.

De notat că anul trecut la companie a fost schimbat managerul, dar se pare că aceasta nu a dus la o îmbunătățire a situației.

Urmează în top, Calea Ferată din Moldova, care menține stabil nivelul pierderilor anuale la circa 100 de milioane de lei. Şi aici după s-a schimbat în 2015, managerul general, dar aceasta a fost rezultatul avansării lui Vladimir Cebotari în funcția de ministru al Justiției.

În pofida planurilor ambițioase anunțate de noul manager Iurie Topală, CFM continuă evoluția exterm de proastă.

Restul întreprinderilor de stat au pierderi de 10 milioane de lei și mai puțini, iar o serie au și profit.

La capitolul profit în 2015, lider este Moldtranslectro cu o cifră de peste 30 de milioane de lei, care vine după pierderi de peste 90 de milioane lei în 2014. Profitul este însă pe hârtie, pentru că întreprinderea se ocupă de gestionarea creanțelor și datoriilor din sistemul energetic moldovenesc.

După Moldtranslectro urmează Centrul Național pentru Frecvențe Radio, circa 15 milioane de lei. Urmează Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu 27 de milioane lei (în 2014 11,2 milioane de lei), Aeroportul Internațional Chișinău, cu peste 20 de milioane de lei și întreprinderiea Registru cu 10,5 milioane lei.

De notat că Aeroportul Internațional Chișinău a rămas ca întreprindere de stat, dar care oficial nu are operațiuni și doar încasează anumite venituri de la compania Avia Invest.

Citiți și: Cum a ajuns Aeroportul Internațional Chișinău cea mai profitabilă întreprindere de stat