Parlamentul este vinovat de deficitul de transparență bugetară

shadow
Luni, 27.06.2016 09:06   1745
Evaluările au scos la iveală că o mare parte a deficiențelor legate de transparența bugetară ce se atestă în Republica Moldova țin anume de implicarea insuficientă în acest proces a Parlamentului.

Parlamentul are un rol decisiv în asigurarea transparenței utilizării banilor publici. Implicarea mai activă a acestuia va contribui la transparența bugetară pe trei dimensiuni importante: în calitate de solicitant, furnizor și supervizor, se arată într-o analiză efectuată de Dumitru Budianschi, director de programe la Expert-Grup.

Potrivit expertului, evaluările anterioare a nivelului de transparență bugetară în Republica Moldova au scos la iveală că o mare parte a deficiențelor legate la acest capitol țin anume de implicarea insuficientă în acest proces a Parlamentului.

Pentru a schimba situația Budianschi recomandă Parlamentului următoarele măsuri:

  • Prin atitudinea și acțiunile sale să demonstreze o adeziune fermă privind dezvăluirea informațiilor legate de cheltuielile efectuate de Deputați și organele Parlamentului din Bugetul instituției;
  • Să instaureze o comisie parlamentară cu personalul necesar pentru analiza rapoartelor de audit ale Curții de Conturi, informând plenul Parlamentului despre cele mai importante rezultate și măsurile ce urmează a fi luate;
  • Să instituie practica prin care Guvernul va prezenta în Parlament un Raport anual privind măsurile luate de instituțiile Administrației Publice Centrale in executarea recomandărilor Curții de Conturi;
  • Să instituie practica prin care în plenul Parlamentului va fi prezentat un Raport al comisiei parlamentare responsabile de analiza rapoartelor Curții de Conturi (pregătit cu suportul Curții de Conturi) privind executarea recomandărilor emise de Curtea de Conturi;
  • Să efectueze audieri și dezbateri publice pe cele mai importante Rapoarte ale Curții de Conturi;
  • Să organizeze și să participe activ la discutarea priorităților de dezvoltare ale țării pentru următorii doi ani și să aprobe recomandările necesare;
  • Să sporească supravegherea utilizării fondurilor de rezervă și intervenție la dispoziția Guvernului, prin introducerea obligativității pentru Guvern de a obține de la legislativ a aprobărilor sau a opiniei privind aceste cheltuieli.

Advertisement

Practicile bune recomandă ca astfel de inputuri din partea Parlamentului să aibă loc înainte ca Guvernul să se angajeze în cheltuirea banilor din aceste fonduri;
  • Să sporească supravegherea Guvernului în realocarea fondurilor aprobate prin legea bugetului între Autoritățile Publice Centrale șîntre programele unei autorități, inclusiv prin diminuarea in viitor a marjei de realocare fără aprobarea Parlamentului de la 10% la 3%;
  • Să efectueze audieri și dezbateri publice privind legile anuale a Bugetului de Stat, Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat și Fondului de Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală, conform celor mai bune practici;
  • Să asigure îndeplinirea cu strictețe a calendarului bugetar stipulat prin Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale (Legea nr. 181).
  • Implementarea cu succes a măsurilor menționate va crea un cadru solid privind transparența bugetară, cace se va solda cu sporirea beneficiilor pentru cetățenii Republicii Moldova și creșterea încrederii acestora în legislativ, mai precizează Dumitru Budianschi.  

    De notat că în anii 2014-2015, politica bugetar-fiscală și legea bugetului de au fost aprobate de către Guvern, prin asumarea răspunderii. În consecință Parlamentul practic a fost exclus de la examinarea și aprobarea acestor documente.



    Oportunitati