Noua lege privind întreprinderile mici și mijlocii, ce așteaptă votul deputaților în a doua lectură, are multe lacune și nu răspunde provocărilor contemporane, consideră fostul vicepremier și ministru al Economiei Valeriu Lazăr.

Legislația în vigoare privind întreprinderile mici și mijlocii (IMM) a fost adoptată 10 ani în urmă, perioadă în care au avut loc foarte multe schimbări și era nevoie de o ajustare la noile realități. 

„Documentul este prea general și nu este adecvat provocărilor economice din prezent”, a declarat exministrul Economiei Valeriu Lazăr în cadrul unor dezbateri organizate de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) cu suportul Fundației Konrad Adenauer. 

”Guvernarea n-a înțeles încă importanța ÎMM-urilor”

Fostul vicepremier, care în prezent este președintele Institutului pentru Monitorizarea și Evaluarea Politicilor, Programelor și Proiectelor de Interes Public ”Impact”, a notat, printre altele, că documentul conține o serie de definiții și termeni moderni, de exemplu ”business angels”, ”finanțare de tip mezanin” etc. însă aceste neologisme economice nu au și explicațiile însoțitoare.

În opinia lui Lazăr, deși antreprenoriatul în Republica Moldova are peste două decenii de existență, ”foarte multă lume în sectorul public nu a înțeles importanța IMM-urilor și privește și astăzi antreprenorii ca pe niște speculanți, deși aceștia riscă uneori totul pentru a prospera într-o afacere sau alta”. 

Diana Crudu, o mică antreprenoare a menționat problema obținerii de diferite autorizații de la organele de control

„Pe mine noua lege privind IMM nu mă avantajează deoarece nu elimină principalele obstacole în dezvoltarea businessului.

Sunt un producător mic și pot să zic că birocrația și corupția ne ucide. Nu e normal ca să stai 7 luni pe la instituții ca să construiești un frigider de un milion de euro. Noi vrem să ne lăsați puțin să activăm și cu aceasta ne o să ne ajutați. Noi singuri avem capacitatea să ne găsim piețe de desfacere, doar nu ne strangulați cu atâtea legi și reglementări”, a declarat antreprenoarea.

Renata Vitez, înaltul consilier UE pentru probleme Economice și de Comerț, a îndemnat autoritățile moldovene să aplece urechea la doleanțele antreprenorilor mici și mijlocii și să identifice ”scurtături” pentru contacte mai eficiente cu reprezentanții acestora. 

Scopul dezbaterilor a fost de a formula propuneri pentru îmbunătățirea proiectului de lege privind ÎMM-urile, care urmează a fi prezentate deputaților până la lectura a doua.

IMM asigură o treime din PIB și peste 56% din angajați

Potrivit autorităților noua lege a IMM va contribui la dezvoltarea sectorului și la crearea de noi locuri de muncă bine plătite pentru cetățeni. Conform noilor prevederi, controalele de stat efectuate în primii trei ani de activitate a întreprinderii vor avea caracter consultativ, cu excepția cazurilor de constatare a infracțiunilor.

În același timp, antreprenorii care nu dispun de suficiente resurse pentru dezvoltarea afacerilor vor putea solicita asistență de la Fondul de Garantare a Creditelor Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Acesta vine să faciliteze accesarea resurselor de către întreprinderile care nu dispun de gaj suficient, oferind garanții de recuperare a împrumutului în condițiile stabilite.

Proiectul de lege mai stabilește crearea Consiliului Consultativ pentru IMM-uri, abilitat cu sarcina de a analiza evoluția sectorului și a elabora recomandări pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Consiliul va reprezenta o platformă de dialog între antreprenori și autoritățile publice cu scopul de a oferi mediului de afaceri posibilitatea de a participa la perfecționarea cadrului legislativ și normativ.

În Republica Moldova, IMM-urile reprezintă 97,4% din numărul total de întreprinderi înregistrate și asigură cu loc de muncă 56,2% din totalul de angajați. În 2014, ponderea acestora în PIB-ul național a fost de 32,2%.