„Căutați toate bazele de date care conțin informații privind averile inculpaților și ale persoanelor apropiate acestora!”

Judecătoarea din România, Camelia Bogdan, cea care a fost printre primii magistrați de peste Prut care a aplicat pedepse de confiscare a averilor dobândite ilicit de către persoane cu funcții de răspundere a acordat un interviu pentru Report.md în care i-a îndemnat pe procurorii și judecătorii din Republica Moldova să nu se lasă pradă presiunilor și să aplice legea.

Report.md: Succesul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România este apreciat în spațiul comunitar. Zilnic pe ușa instituției sunt aduse persoane de diferită coloratură politică, care au deținut sau dețin funcții publice. Asupra Dumneavoastră s-au exercitat vreo dată presiuni din interiorul sistemului judiciar pentru deciziile pronunțate?

Camelia Bogdan: Într-adevăr, DNA este o instituție cu titlu de exemplu în Uniunea Europeană, având bune practici în combaterea corupției. Instituția funcționează foarte bine, este un pioner în domeniu la nivel european.

În calitate de judecător eu nu am simțit nici o presiune nici din partea DNA, nici din partea altui parchet. Dimpotrivă, au existat situații când am dat sechestru, în situații speciale, acolo unde procurorii erau obligați să-l pună și nu au făcut-o, având justificarea că inculpatul nu are nimic pe numele lui. Mi-am permis să identific produsul infracțiunii, acesta fiind pe numele unor apropiați sau a unor societăți controlate de către inculpații trimiși în judecată, asupra cărora încă nu se puseseră sechestru în faza de urmărire penală.

- Sondajele arată că aproximativ 60% din români au încredere în DNA. Totodată, o bună parte din români consideră corupția ca fiind problema cea mai importantă a țării. Cu toate astea, persoane cu dosare la DNA, dar și la Agenția Națională de Integritate (ANI) au câștigat alegerile cu majorități de peste 50%. Cum explicați această disonanță?

-  Atât timp cât nu este o decizie definitivă în privința sa și nu există o interdicție în lege, persoana poate candida ca și ales local. Biroul electoral central sau cel județean respinge persoanele care au interdicția de a candida. Legal se poate, însă din punct de vedere moral este de discutat. Noi, ca magistrați, suntem suspendați din funcție atunci când pe numele nostru se începe o procedură judiciară. Alte profesii nu au această interdicție. Cred că trebuie modificată și legislația electorală în acest domeniu.

- DNA-ul moldovenesc este Centrul Național Anticorupție (CNA). De la instituire, această instituție „se plimbă” ba în subordinea Guvernului, ba sub control Parlamentar și invers... Acum unii oficiali europeni au recomandat scoaterea CNA de sub controlul Legislativului. Unde credeți că este până la urmă locul acestei structuri?

- Eu nu știu ce investigații se pornesc acolo. Dacă acolo derulează doar anumite investigații și se dovedește că această instituție nu este independentă, atunci pot apărea anumite probleme la CEDO. Dezideratul secolului 21 este să luptăm asupra criminalității și să ne asigurăm de eficiența acestui principiu. CNA trebuie să fie independentă – deci, să nu fie în subordinea nimănui.

- Ați fost cea care a decis confiscarea unei părți din averea lui Dan Voiculescu. Din discuțiile cu mai mulți ofițeri anticorupție din Moldova am înțeles că unii dintre ei se tem să pornească proceduri de confiscare a averilor, deoarece, din cauza justiției selective, ar putea ei înșiși nimeri sub lovitură... Adică, demarează procedura (care poate dura ani) și se poate încheia cu eșec, iar statul ar putea fi somat de instanțe să-l mai și despăgubească pe cel care s-a îmbogățit ilicit. Prin urmare, nimeni nu se încumetă să pornească dosare de confiscare a averilor pretins ilicite. Ce soluții vedeți? Ce sfaturi pentru colegii moldoveni aveți?

...

Citiți continuarea articolului AICI. 

[Sindicalizare de pe Report.md]