Centrul Resurselor Informaționale de Stat (CRIS) Registru a anunțat pentru 10 iunie 2016 organizarea unui concurs al ofertelor de preț pentru achiziția unui sistem de recunoaștere facială (SRF). Anunțul despre condițiile de desfășurare a concursului, publicat în Monitorul Oficial, nu conține însă și informații despre scopul pentru care întreprinderea cumpără sistemul. 

Scopul, secret de stat

Întrebată pentru care scopuri CRIS Registru are nevoie de echipamente și programe de recunoaștere facială, Elena Buraciova, secretarul grupului de lucru responsabil pentru activitățile legate de achiziții și concursuri în cadrul CRIS Registru, a declarat pentru Mold-Street.com că nu deține informații privind modul în care va fi utilizat SRF și a recomandat să scriem un demers oficial prin serviciul de presă. 

Solicitările Mold-Street.com au rămas însă fără un răspuns de la Registru. 

Printre cerințele înaintate participanților la licitație este dovada unei experiențe minime de 3 ani la elaborarea și implementarea SRF, în cel puțin 3 țări. Ei vor trebui, de asemenea, să propună soluții proprii de elaborare și implementare a sistemelor de acest gen. Oferta va include documentația tehnică, servicii de elaborare sau livrare a softurilor și utilajelor, și operațiuni aferente procesului de instalare și implementare, transmiterii în exploatare, instruirii personalului, precum și activități mentenanță. 

Cantitatea necesară va fi specificată în contractul de livrare, iar achitarea va fi făcută din resursele financiare ale CRIS Registru.  

Clauza etică a documentației de licitație prevede că, ”pentru întreaga durată a contractului, câștigătorul licitației și personalul acestuia trebuie să respecte drepturile omului și să se angajeze astfel, încât să respecte obiceiurile politice, culturale și religioase din Moldova.”

Procesul de procurare a echipamentelor și programelor SRF este organizat de cumpărător fără participarea Agenției de Achiziții Publice, autoritatea abilitată cu acest gen de operațiuni la întreprinderi de stat și instituții publice. 

Cine în Moldova mai utilizează SRF

Mold-Street.com a adresat Serviciului de Informații și Securitate (SIS) o cerere de acces la informație privind existența unui sistem de recunoaștere facială în cadrul acestei structuri, însă SIS a refuzat să ofere astfel de informații, făcând trimitere la art.7 din Legea privind Accesul la Informații și art.7 din Legea cu privire la Secretul de Stat. 

„Informația solicitată se înscrie în categoria informațiilor oficiale cu accesibilitate limitată, din aceste considerente, nu vă poate fi pusă la dispoziție,” se spune în răspunsul serviciilor speciale. 

Sursele noastre au comunicat că în instituțiile publice din Moldova nu există deocamdată astfel de sisteme.

Printre altele, strategia de dezvoltare a domeniului tehnologiei informației și comunicațiilor prevede implementarea unui program de recunoaștere facială în Republica Moldova, însă este curios faptul că Registru face mare secret din scopul pentru care are nevoie de SRF. 

Cum e la vecini

În anul 2004 în România s-a implementat sistemul integrat de identificare facială la nivel național Imagetrak, care este compus dintr-un server de date central, instalat în Institutul de criminalistică a Ministerului român de Interne, la care sunt conectate 42 de stații de lucru, instalate în fiecare județ, sistemul oferind următoarele facilități: stocarea datelor de stare civilă pentru un număr de 500 000 de persoane, stocarea unui număr de maxim 6 fotografii digitale pentru fiecare persoană, căutarea și regăsirea în baza de date a unei persoane după datele de stare civilă, date antropometrice, semne particulare, cicatrice - tatuaje, căutarea și regăsirea în baza de date a unei persoane după fotografia frontală sau portretul robot.

Cum funcționează SRF

Sistemele de recunoaștere facială au apărut pentru prima dată în anii 60, odată cu dezvoltarea algoritmilor de programare și a computerelor. SRF este o aplicație de computer care este capabilă să identifice și să verifice o persoană în baza imaginilor fotografice sau secvențelor video. Programul compară trăsăturile feței cu imaginile pe care le are în baza de date digitale. Procesul de recunoaștere are loc prin două metode – geometrică (bazată pe trăsături) și fotometrică (bazată pe aspect). Cel mai nou trend este recunoașterea tridimensională, cu ajutorul camerelor care înregistrează același obiect din diferite unghiuri (îmaginea de mai jos). 

Sistemul funcționează în baza algoritmului de recunoaștere facială (Local Feature Analysis -LFA), se disting 80 de puncte nodale pentru față, care măsoară: distanța între ochi, lățimea nasului, adâncimea orbitelor, oasele feței, linia maxilarului, bărbia. Algoritmul este independent de culoare (a fotografiei sau de culoarea pielii); rasă (structura feței este universală indiferent de rasă), sursa de preluare a imaginii (scaner, cameră foto sau video etc.); vârstă (faceprint-ul rămâne neschimbat odată cu trecerea timpului); machiaje, păr facial, ochelari, iluminare, se arată în teza de doctor a lectorului Iurie Bulai de la Academia de Poliție „Ştefan cel Mare” a MAI.  

Potrivit lui Iurie Bulai, „introducerea unui sistem similar și în Republica Moldova ar permite evitarea așa-numitei recunoașteri operative, efectuate în cadrul acțiunilor investigative, realizate în baza pozelor și albumelor de evidență a persoanelor cu antecedente penale, fapt care de multe ori trezește controverse și în doctrina criminalistică”. 

Pro și Contra

Sistemele de recunoaștere facială sunt utilizate preponderent de către serviciile de securitate și organele de poliție, iar recent au început să fie folosite în activități comerciale și de marketing. Ele pot fi conectate la camerele de supraveghere video în localități pentru a ajuta autoritățile să recunoască conducătorii auto care încalcă regulile de circulație, persoanele suspectate de infracțiuni sau să identifice participanții la acțiuni de dezordine în masă, de exemplu. 

Deși SRF poate fi benefic pentru asigurarea securității personale și a ordinii publice, utilizarea acestuia ridică semne de întrebare în ce privește intruziunea în viața privată și abuzurile ce pot fi comise cu ajutorul sistemelor date. Activiștii pentru drepturile omului și libertățile civile afirmă că un sistem de recunoaștere facială este eficient în cazul în care este controlat de un guvern  transparent și responsabil. 

SRF sunt cel mai mult răspândite în Statele Unite, Marea Britanie și alte țări industrializate. În SUA, de exemplu, au fost înregistrate multe cazuri când autoritățile publice, corporațiile mari și firmele de securitate au renunțat la sistemele respective pe motiv că ele s-au dovedit a fi ineficiente în lupta cu criminalitatea (hoții purtau măști) sau au demonstrat o rată de precizie sub așteptări (doar 60% din fețele recunoscute au fost corecte). 

Programe gratuite

O simplă căutare în internet la tema dată a returnat o serie de linkuri cu programe de recunoaștere facială, în fond pentru utilizare comercială sau personală. AICI, de exemplu, pot fi găsite peste 20 de programe de acest fel, iar jumătate dintre ele sunt gratuite și pot fi descărcate după o procedură de înregistrare.