Unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare a rețelelor de apă și de canalizare din municipiul Chișinău a fost ratat. Autoritățile dau vina una pe alta pentru acest rateu, dar la mijloc este corupția, interesele unor grupuri politice, cât și incompetența unor autorități.

Credit de 64,8 milioane de euro pentru apeducte

E vorba de un credit de circa 64,8 milioane de euro, care urma să fie acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI). Contractul a fost semnat încă în decembrie 2013.

"Schimbările mult dorite pentru sistemul municipal de alimentare cu apă și de canalizare, precum și însăși demararea lucrărilor de reabilitare a rețelelor de apă și de canalizare, cu finanțarea BERD și BEI, se amână. În loc de anunț cu fast a companiei câștigătoare a Licitației internaționale privind reabilitarea a 60 kilometri de rețeler de apă și 24 de kilometri de branșamente, exprimăm doar regrete că întreg procesul investițional a fost blocat", anunță întreprinderea municipală Apă-Canal Chișinău (ACC), beneficiarul proiectului.

Potrivit întreprinderii pentru implementarea acestui proiect a fost anunțată și desfășurată o licitație internațională.

"După cinci luni de așteptare și de evaluare a ofertelor depuse pe 22 decembrie 2015, putem doar accentua interesul vădit de participare la această licitație a 12 companii din 7 țări: Spania, România, Turcia, Franța, Bulgaria, Germania și Republica Moldova. Pe parcursul a 540 de zile, compania cîștigătoare trebuia să realizeze lucrările, în sarcină acesteia fiind atât proiectul de execuție, cât și însăși reabilitarea rețelelor", susține administrația Apă-Canal Chișinău.

Licitația menționată, divizată în două loturi, presupunea lucrări dificile de înlocuire a conductelor de apă potabilă în zonele rezidențiale cu blocuri de apartamente în partea de nord-vest și sud-est a orașului Chișinău, cu diametrul între 20-25 mm și 300 mm, cît și a branșamentelor de case/blocuri.

În total, în cadrul Programului de Investiții Prioritare (PIP), finanțat de BERD și BEI, cu valoarea totală de 64,8 milioane de euro era planificată reabilitarea până în decembrie 2018 a 205 kilometri de apeducte, peste 3.000 de branșamente ale blocurilor de locuit și circa 15 kilometri de colectoare de canalizare.

Cine-i vinovat? ANRE sau Apă-Canal Chișinău

Întreprinderea acuză de acest rateu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, care "nu și-a onorat obligațiunile legale de ajustare a tarifelor".

Apă-Canal Chișinău susține chiar că din cauza tergiversării procesului de ajustare a tarifelor, deja suportă penalități importante și riscă ratarea pe deplin a investițiilor.

În replică administrația ANRE a emis o prescripție în adresa Apă-Canal Chișinău "privind lichidarea încălcărilor comise la prezentarea incompletă a rapoartelor ce țin de analiza cheltuielilor conform metodologiei tarifare".

"S-a constatat că Apă-Canal Chișinău a acționat contrar prevederilor Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, prin care este obligat să prezinte în termenele stabilite de Agenție informația solicitată și rapoarte privind activitatea desfășurată. Compania nu s-a conformat solicitării din partea ANRE, prezentând incomplet rapoartele solicitate, fără a prezenta analiza cheltuielilor conform metodologiei tarifare", anunță ANRE.

Totodată, Agenția a avertizat Apă-Canal Chișinău, că dacă nu va îndeplini prescripția emisă de ANRE, compania riscă să fie atrasă la răspundere contravențională, "inclusiv prin suspendarea sau retragerea licenței de activitate".

Tarifele la apă din Capitală, cele mai mici din țară

În iulie 2015, Apă-Canal Chișinău a depus o solicitare către ANRE pentru ajustarea tarifelor, însă ajustarea nu a avut loc, iar legislația în vigoare nu prevede termenii limită de examinare și aprobare a tarifelor cu pricina.

De notat că în Chișinău tarifele la serviciile de furnizare a apei sunt de două-trei ori mai mici decât în alte localități. În plus persoanele fizice achită un tarif mai mic decât persoanele juridice.

Finanțatorii externi au cerut încă zece ani în urmă ajustarea tarifelor, cu toate acestea, autoritățile locale și apoi ANRE nu au ajustat la timp tarifele.

La finele lunii iulie 2015 ACC a solicitat de la ANRE un tarif cu 40% mai mare pentru consumul de apă.

Dacă demersul întreprinderii era acceptat, locuitorii capitalei trebuia să plătească circa 14 lei pentru fiecare metru cub de apă consumat, fața de 9,19 lei, cât au plătit până în prezent. Chiar și așa tariful pentru locuitorii Capitalei rămânea cel mai mic din țară.

Conducerea Apă Canal motivează solicitarea prin deprecierea leului, creșterea inflației din ultimii șase ani, dar și acordurile de credit semnate cu BERD și BEI.

"ACC a semnat cu BERD și BEI două acorduri de împrumut pentru finanțarea unui amplu program de investiții prioritare, în valoare totală de 64,8 milioane de euro, inclusiv trei milioane de euro – grant deja valorificat în anul 2012 pentru elaborarea Studiului de fezabilitate. Acordurile de împrumut prevăd, de rând cu efectuarea în următorii 5 ani a investițiilor prioritare, asigurarea nivelului minim al capacității de plată a întreprinderii", potrivit unui comunicat al Apă Canal Chișinău.

36 de scurgeri de apă pe zi, doar în Capitală

Potrivit datelor ACC, în prezent, sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare, pe care îl gestionează, este un învechit, uzura fiind de peste 70%. Majoritatea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare, precum și alte instalații din cartierele municipiului sunt uzate complet și necesită reabilitare urgentă.

Furnizorul menționează că anual, din mijloacele financiare ale întreprinderii, sunt executate un șir de lucrări planificate pentru reparația rețelelor de apă și de canalizare, însă acestea nu pot ameliora în mod radical situația.

Despre starea rețelelor cel mai bine vorbesc cifrele. Astfel, în anul 2015, au fost înregistrate 20.128 situații de avarieri, dintre care 13.288 scurgeri, în medie fiind înregistrate 36,4 scurgeri/zi.

De notat că lungimea apeductelor gestionate de Apă-Canal Chișinău în prezent depășește 1.910 km, având o vechime medie de exploatare de peste 24 de ani, din care rețele de oțel - cu o lungime totală de peste 800 km, au o vechime de peste 25 ani. Aceasta în timp ce durata normativă de exploatare a apeductelor din oțel este de 15 ani.

Aminitim că pe 19 decembrie 2013, a fost semnat două acorduri de împrumut între BERD, BEI și Apă-Canal Chișinău, care prevăd contractarea de către ACC a unor credite în valoare totală de 48 milioane de euro pentru 12 ani, cu o perioadă de grație de 3 ani. Totodată, acestea prevăd și alocarea unor granturi, în valoare totală de 13,8 milioane de euro, în calitate de ajutor pentru cooperare tehnică, din Fondul de Investiții pentru Vecinătate (FIV) al Uniunii Europene, care, practic, acoperă dobânzile care vor urma să fie achitate.

Ulterior, pe 7 februarie 2014, au fost încheiate acordurile de garanție, despăgubire și suport al proiectului între creditori, municipalitatea Chișinău și ACC.

Alte trei milioane de euro este valoarea unui grant deja valorificat în anul 2012 pentru elaborarea Studiului de fezabilitate.

Acordurile de împrumut prevăd, de rând cu efectuarea în următorii 5 ani a investițiilor prioritare, asigurarea nivelului minim al capacității de plată a întreprinderii.

Corupția e de vină?!

Potrivit unor surse din cadrul administrației capitalei și guvernului, ratarea creditului poate fi pusă și pe seama incompetenței unor autorități, dar mai ales a corupției. Astfel s-ar fi cerut un "otkat" de aproape 20% de la realizarea acestui contract, iar beneficiari ar fi persoane din conducerea țării și a Chișinăului.

„Ambuteiaj financiar” la una dintre cele mai mari companii din Chișinău