MoldStreet
banner temporar publicitar
Despre Servicii Abonament Publicitate Contacte

„Condamnaţi” să rambursăm miliardul în 25 de ani


Banca Naţională a semnat cu Ministerul Finanţelor un Memorandum prin care începând cu 1 aprilie ar urma să fie emise obligaţiuni de stat pentru a rambursa suma restantă de peste 13,5 miliarde de lei.

Miercuri, 30.03.2016 05:12
1 2 3
  • Ministerul Finanţelor ar urma să emită obligaţiuni de stat pentru a garanta rambursarea miliardului
    Foto: mold-street.com
  • Extrasul din raportul de audit
    Foto: bnm.md
  • Banca Naţională a obţinut în anul 2015 un profit de 1,9 miliarde de lei
    Foto: mold-street.com

Autorităţile au identificat şi aprobat modalitatea în care vor fi rambursate cele circa 13,6 miliarde de lei, rămase restante după dispariţia miliardului şi lichidarea celor trei bănci (Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială).

Dobândă de 5%, sau circa 678 milioane de lei pe an

Potrivit raportului de audit al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) realizat de compania Deloitte Audit SRL din România, pe 9 martie 2016 a fost semnat un Memorandum de Înţelegere între BNM şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

Acesta prevede emisiunea de obligaţiuni de stat "în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiunilor derivate din Garanţiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 şi nr. 101 din 1 aprilie 2015 acordate Băncii Naţionale de către Ministerul Finanţelor pentru garantarea creditelor de urgenţă".

"Conform condiţiilor Memorandumului valorile mobiliare vor fi emise de către Ministerul Finanţelor la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, şi livrate BNM la data de 1 aprilie 2016, sau la o altă dată convenită de părţi, în volumul creditelor de urgenţă restante, cu rata efectivă a dobânzii de 5%", se precizează în raportul de audit.

Potrivit Deloitte Audit SRL pe 25 martie 2016 creditele de urgenţă restante constituiau suma de 13,57 miliarde de lei.

Un calcul elementar relevă că o dobândă anuală de 5% la suma de 13,57 miliarde de lei, reprezintă circa 678 milioane de lei pe an. Aceasta fără a lua în calcul şi plata sumei de bază.

Gaj de 520 ori mai mic decât valoarea creditelor 

În acelaşi timp speranţe că din comercializarea activelor celor trei bănci vor fi recuperate sume importante sunt tot mai mici. Astfel de la începutul acestui an şi până pe 25 martie 2016 suma restantă s-a diminuat cu 122 milioane de lei, adică cu circa 1,44 milioane lei pe zi.

Dar degrabă nu va mai fi ce vinde şi recupera din activele celor trei bănci, iar preţul unor active este în scădere. Din raport se poate de aflat că de exemplu valoarea gajului depus de cele trei bănci la BNM ca asigurare a rambursării împrumuturilor era la 31 decembrie 2015 de 26,1 milioane lei, adică de peste 520 de ori mai mică decât suma restantă

Problema de bază este cine va cumpăra aceste obligaţiuni de stat la o dobândă de 5% şi mai ales care este perioada de rambursare.

„Condamnaţi” să rambursăm miliardul în 25 de ani

Surse din sistemul bancar spun că la o zi după semnarea Memorandumului, Ministrul Finanţelor i-a convocat într-o şedinţă informală pe toţi şefii băncilor din Moldova în cadrul cărora le-a prezentat prevederile documentului, inclusiv faptul că durata de rambursare va fi de 20-25 de ani, iar rata dobânzii de 5%.

La fel a fost expusă şi propunerea ca instituţiile financiare să "participe la cumpărarea de hârtii de valoare emise de Guvern" şi astfel să contribuie la rezolvarea problemei.

Bancherii nu s-au arătat încântaţi de "oferta" Ministerului şi Guvernului. Ba chiar unii şi-au exprimat revolta pentru faptul că autorităţile nu au fost în stare să prevină o asemenea fraudă şi nici să identifice vinovaţii şi săi pedepsească.

De notat că soluţia cu scadența de 20-25 de ani a fost formulată încă de fostul ministrul al Finanţelor Anatol Arapu. Astfel în toamna anului 2015 la o întrunire cu mediul de afaceri, Anatol Arapu menționa dorința ministerului de a reflecta această sumă la o dobândă mică pe o perioadă cât mai lungă.

După cum recunoștea și ministrul, acesta era un motiv de neînțelegere cu misiunea Fondului Monetar Internaţional, care își dorea un termen mult mai scurt pentru întoarcerea acestei sume și în condiții de piață

Stanislav Madan, şeful Departamentului studii de piaţă şi cercetări de la Business Intelligent Services susţine că suma de 13,6 miliarde de lei va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toți.

"Pe lângă prezentarea situațiilor financiare de la BNM, care ilustrează în linii mari efectele înăspririi politicii monetare dusă de Banca Centrală prin scăderea cantității de bani aflate în circulație și respectiv creșterea disponibilităților băncilor comerciale la BNM, Raportul de audit scoate în prim plan o nouă epopee din dosarul furtului de proporții din sectorul bancar.

Astfel, dacă de la sfârșitul anului 2014 şi până acum cetățenii Republicii Moldova au plătit indirect notele de plată pentru Jaful Secolului prin prăbușirea monedei naționale, creșterea generală a prețurilor și limitarea substanțială a accesului la finanțe prin scumpirea resurselor creditare, din acest an este planificat să plătim ca și contribuabili în modul cel mai direct.

Or, Memorandumul dintre BNM și Ministerul Finanțelor prin care vor fi activate garanțiile acordate de Guvern prin emisiunea unor VMS în sumă de 13,6 miliarde lei transpune această sumă în contul datoriei de stat interne și respectiv va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toți", a declarat Stanislav Madan pentru Mold-Street. 

Anterior Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a confirmat că singura opţiune de a conferi un statut creditelor acordate de BNM celor trei bănci în cazul că acestea nu vor putea rambursa sumele primite, este transformarea acestor împrumuturi în datorie publică.

Raportul de audit scoate la iveală şi alte detalii curioase. Astfel în el se precizează că Garanţia de stat nr. 807 a fost acordată pe 17 noiembrie 2014, adică la patru zile de la Hotărârea de Guvern nr. 938 din 13 noiembrie 2014 "cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale", care a fost secretizată şi publicată abia peste cinci luni.

Cine a profitat de garanţia Guvernului

Coincidenţă sau nu, dar în aceaşi zi în care a fost semnată Hotărârea de Guvern pe 13 noiembrie 2014 s-a vândut pachetul de 38,2% de la Victoriabank către firma Insidown din Cipru.

Totodată începând cu a doua zi şi până pe 24 noiembrie 2014, patru bănci din Moldova (Victoriabank, Eurocreditbank, Moldindconbank şi Moldova-Agroindbank) au început să "pompeze" parcă la comandă sute de milioane de lei în Banca de Economii şi doar în câteva zile suma a urcat de la 193 de milioane de lei la 2,26 miliarde de lei..

Aceasta în timp ce se ştie deja că la Banca de Economii situaţia este foarte gravă.

Raportul Kroll arată elocvent cum s-a derulat operaţiunea şi care a fost contribuţia celor patru bănci la dispariţia miliardului. Astfel Victoriabank a contribuit cel mai tare, plasând la BEM circa 1,8 miliarde de lei. Celelate trei au avut contrubuţii mai mici: Moldindconbank şi Moldova-Agroindbank cu câte aproape 150 de milioane de lei, iar Eurocreditbank doar 20 de milioane de lei.

Riscul a fost minim, pentru că exista deja hotărârea Guvernului privind emiterea garanţiei şi respectiv după instituirea administrării speciale, bîncile şi-au primit banii înapoi din fondurile BNM.

Cum a evoluat valoarea plasamentelor celor patru bănci la BEM potrivit KROLL

De notat că peste aproape cinci luni o decizie similară a fost semnată de premierul Chiril Gaburici, suma prevăzută fiind de 5,34 miliarde de lei.

Fostul premier Iurie Leancă, care a semnat prima hotărâre (au contrasemnat vicepremierul Andrian Candu, ministrul Finanţelor Anatol Arapu şi ministrul Justiţiei Oleg Efrim n.r.) susţine că decizia de a obliga BNM să acorde credite de urgenţă băncilor a fost una comună a liderilor Alianţei de la guvernare.

”Hotărârea Strict Secretă a fost aprobată de Guvern printr-o decizie comună a liderilor Alianței. Ei toți au susținut-o, iar secretizarea a fost acceptată la insistența BNM. În ceea ce privește votul Cabinetului de Miniștri, din câte îmi amintesc a fost unanim. Nu a existat nicio anexă, însă Hotărârea a fost semnată cu încrederea că în foarte scurt timp va fi elaborat un plan de asanare a situației”, a declarat fostul premier pentru Deschide.md.

Întrebat când au început să fie discutate cele două opțiuni de redresare a situației - lichidarea celor trei bănci sau capitalizarea lor, Iurie Leancă a spus în aprilie 2015 că tot timpul au existat discuții pe marginea acestor posibilități. Totuși, ca măcar una dintre ele să capete ponderea implementării era nevoie de o recomandare din partea experților străini și a instituțiilor europene abilitate.

Un studiu realizat de Expert-Grup relevă că Guvernul practic a favorizat jaful de miliarde de la Banca de Economii, în special prin faptul că reprezentanţii săi în Consiliul de Administraţie nu participau la şedinţe. Potrivit calculelor Expert-Grup în anii 2013-2014, reprezentanții Ministerului Finanţelor şi Ministerului Economiei nu au participat la 119 şedinţe ale Consiliului BEM.

Despre cât de anevoiasă poate fi recuperarea banilor vorbeşte elocvent cazul Investprivatbank, bancă ce a rămas fără licenţă pe 19 iunie 2009 şi care după aproape şapte ani, mai are de rambursat la Bugetul de Stat o restanţă de 362 milioane de lei.

* * *
"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.” 

autor BNS





Vizualizari: 4037 print


CAUTARE



  • La Curtea de Apel Chișinău este examinat dosarul intentat de Victoriabank S.A. companiei Aroma S.A., pe 1 septembrie.
  • Pe 2 septembrie are loc adunarea generală extraordinară a acționarilor FinComBank S.A.
  • Curtea de Apel Chișinău
    Pe 8 septembrie continuă procesul judiciar cu participarea lui Vladimir Plahotniuc și Viorel Țopa.
  • Cricova
    Pe 10 septembrie in galeriile subterane de la Cricova are loc evenimentul MustFest 2016.
  • Curtea de Apel Chișinău
    La 13 septembrie are loc un proces între Administrația de Stat a Drumurilor și SRL Biotehdesign.
  • Curtea de Apel Chișinău
    Pe 14 septembrie Centru National Anticoruptie se judecă cu Rodideal Ion.
  • La Curtea de Apel este examinat cauza civilă ICS Danube Logistics SRL vs Serviciul Vamal al RM (14 septembrie).
  • Curtea de Apel Chișinău
    Este examinată cauza ICS Strabag SRL vs ICS Toto - Taddei SRL, pe 27 septembrie.
  • Curtea de Apel Chișinău
    Continuă procesul civil între Chișinău-Gaz SRL și CET-2 SA.
  • Curtea de Apel Chișinău
    Pe 29 septembrie este examinată cauza Autoritatea Aeronautică Civila vs SRL Avia Invest.
  • Pe 31 decembrie 2017 expiră Sistemul de Preferințe Generale acordat de SUA pentru stimularea exporturilor moldovenești în Statele Unite.
Cine a lăsat Republica Moldova fără gaze ieftine din Kazahstan

Cine a lăsat Republica Moldova fără gaze ieftine din Kazahstan


Zece ani în urmă Republica Moldova a avut o şansă unică de a scăpa de dependenţa de livrările de gaze din Rusia. Oportunitate a fost ratată se datorează
Averea familiei Tăbârţă-Echim: afaceri de sute de milioane, imobile luxoase, mii de hectare de terenuri

Averea familiei Tăbârţă-Echim: afaceri de sute de milioane, imobile luxoase, mii de hectare de terenuri


Update Judecătoria Buiucani a decis astazi arestarea preventivă a fostului viceguvernator BNM Emma Tăbârță pentru 25 de zile, iar a celor doi
Soluţia ingenioasă a Guvernului pentru a salva Termoelectrica

Soluţia ingenioasă a Guvernului pentru a salva Termoelectrica


Situaţia din sistemul termoenergetic din Republica Moldova şi mai ales din Chişinău continuă să rămână una gravă. Măsurile luate în ultimii
BNM anunţă un plan de remediere la Moldindconbank

BNM anunţă un plan de remediere la Moldindconbank


Pe parcursul primului semestru al anului 2016, sectorul bancar din Moldova a înregistrat o majorare a creditelor neperformante, însă nivelul
„Politica cucului” și victoria oligarhului-șef în alegerile prezidențiale

„Politica cucului” și victoria oligarhului-șef în alegerile prezidențiale


Așa susține liderul formațiunii pro-ruse „Partidul Nostru”, Renato Usatîi (primar de Bălți), care a spus la o emisiune TV că a avut două
Moldova, ţară cu risc de spălare de bani? Germania şi Italia ne întrec

Moldova, ţară cu risc de spălare de bani? Germania şi Italia ne întrec


Republica Moldova ocupă locul 93 din 149 de state cu un rezultat de 5,24 în Anti-Money Laundering Index din anul 2016, lansat de Basel Institute
Criza şi Viber-ul lovesc în veniturile companiilor de telefonie din Moldova

Criza şi Viber-ul lovesc în veniturile companiilor de telefonie din Moldova


În prima jumătate a acestui an vânzărilor de servicii de telefonie mobilă a scăzut cu 5,4%, față de perioada corespunzătoare a anului trecut,
O nouă prognoză optimistă de la Ministerul Economiei

O nouă prognoză optimistă de la Ministerul Economiei


Ministerul Economiei anticipează o creștere ceva mai mare a economiei moldoveneşti în anul 2016 comparativ cu anul precedent, de 2,0% faţă de
De la mere, la hrean şi căpşune

De la mere, la hrean şi căpşune


În primele şapte luni ale acestui an exporturile de fructe au crescut practic de două ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele
Cât adaugă petroliştii la preţul benzinei

Cât adaugă petroliştii la preţul benzinei


În primele şase luni ale acestui an volumul importului de produse petroliere a crescut cu 13,9% față de perioada similară a anului trecut, până

sms
Video

Sondaj

Ce credeți despre decizia majorității britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană?

Este o decizie corectă, o susțin.
26.32%
Este o decizie proastă, nu o susțin.
65.26%
Nu-mi pasă.
8.42%
Total: 475
Social Media
report rectangular

X

Alte subiecte

Veaceslav Negruța: „Fărădelegea gestionează treburile ţării”
Veaceslav Negruța: „Fărădelegea gestionează treburile ţării”