MoldStreet
Despre Servicii Abonament Publicitate Contacte

„Condamnaţi” să rambursăm miliardul în 25 de ani


Banca Naţională a semnat cu Ministerul Finanţelor un Memorandum prin care începând cu 1 aprilie ar urma să fie emise obligaţiuni de stat pentru a rambursa suma restantă de peste 13,5 miliarde de lei.

Miercuri, 30.03.2016 05:12
1 2 3
  • Ministerul Finanţelor ar urma să emită obligaţiuni de stat pentru a garanta rambursarea miliardului
    Foto: mold-street.com
  • Extrasul din raportul de audit
    Foto: bnm.md
  • Banca Naţională a obţinut în anul 2015 un profit de 1,9 miliarde de lei
    Foto: mold-street.com

Autorităţile au identificat şi aprobat modalitatea în care vor fi rambursate cele circa 13,6 miliarde de lei, rămase restante după dispariţia miliardului şi lichidarea celor trei bănci (Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială).

Dobândă de 5%, sau circa 678 milioane de lei pe an

Potrivit raportului de audit al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) realizat de compania Deloitte Audit SRL din România, pe 9 martie 2016 a fost semnat un Memorandum de Înţelegere între BNM şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

Acesta prevede emisiunea de obligaţiuni de stat "în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiunilor derivate din Garanţiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 şi nr. 101 din 1 aprilie 2015 acordate Băncii Naţionale de către Ministerul Finanţelor pentru garantarea creditelor de urgenţă".

"Conform condiţiilor Memorandumului valorile mobiliare vor fi emise de către Ministerul Finanţelor la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, şi livrate BNM la data de 1 aprilie 2016, sau la o altă dată convenită de părţi, în volumul creditelor de urgenţă restante, cu rata efectivă a dobânzii de 5%", se precizează în raportul de audit.

Potrivit Deloitte Audit SRL pe 25 martie 2016 creditele de urgenţă restante constituiau suma de 13,57 miliarde de lei.

Un calcul elementar relevă că o dobândă anuală de 5% la suma de 13,57 miliarde de lei, reprezintă circa 678 milioane de lei pe an. Aceasta fără a lua în calcul şi plata sumei de bază.

Gaj de 520 ori mai mic decât valoarea creditelor 

În acelaşi timp speranţe că din comercializarea activelor celor trei bănci vor fi recuperate sume importante sunt tot mai mici. Astfel de la începutul acestui an şi până pe 25 martie 2016 suma restantă s-a diminuat cu 122 milioane de lei, adică cu circa 1,44 milioane lei pe zi.

Dar degrabă nu va mai fi ce vinde şi recupera din activele celor trei bănci, iar preţul unor active este în scădere. Din raport se poate de aflat că de exemplu valoarea gajului depus de cele trei bănci la BNM ca asigurare a rambursării împrumuturilor era la 31 decembrie 2015 de 26,1 milioane lei, adică de peste 520 de ori mai mică decât suma restantă

Problema de bază este cine va cumpăra aceste obligaţiuni de stat la o dobândă de 5% şi mai ales care este perioada de rambursare.

„Condamnaţi” să rambursăm miliardul în 25 de ani

Surse din sistemul bancar spun că la o zi după semnarea Memorandumului, Ministrul Finanţelor i-a convocat într-o şedinţă informală pe toţi şefii băncilor din Moldova în cadrul cărora le-a prezentat prevederile documentului, inclusiv faptul că durata de rambursare va fi de 20-25 de ani, iar rata dobânzii de 5%.

La fel a fost expusă şi propunerea ca instituţiile financiare să "participe la cumpărarea de hârtii de valoare emise de Guvern" şi astfel să contribuie la rezolvarea problemei.

Bancherii nu s-au arătat încântaţi de "oferta" Ministerului şi Guvernului. Ba chiar unii şi-au exprimat revolta pentru faptul că autorităţile nu au fost în stare să prevină o asemenea fraudă şi nici să identifice vinovaţii şi săi pedepsească.

De notat că soluţia cu scadența de 20-25 de ani a fost formulată încă de fostul ministrul al Finanţelor Anatol Arapu. Astfel în toamna anului 2015 la o întrunire cu mediul de afaceri, Anatol Arapu menționa dorința ministerului de a reflecta această sumă la o dobândă mică pe o perioadă cât mai lungă.

După cum recunoștea și ministrul, acesta era un motiv de neînțelegere cu misiunea Fondului Monetar Internaţional, care își dorea un termen mult mai scurt pentru întoarcerea acestei sume și în condiții de piață

Stanislav Madan, şeful Departamentului studii de piaţă şi cercetări de la Business Intelligent Services susţine că suma de 13,6 miliarde de lei va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toți.

"Pe lângă prezentarea situațiilor financiare de la BNM, care ilustrează în linii mari efectele înăspririi politicii monetare dusă de Banca Centrală prin scăderea cantității de bani aflate în circulație și respectiv creșterea disponibilităților băncilor comerciale la BNM, Raportul de audit scoate în prim plan o nouă epopee din dosarul furtului de proporții din sectorul bancar.

Astfel, dacă de la sfârșitul anului 2014 şi până acum cetățenii Republicii Moldova au plătit indirect notele de plată pentru Jaful Secolului prin prăbușirea monedei naționale, creșterea generală a prețurilor și limitarea substanțială a accesului la finanțe prin scumpirea resurselor creditare, din acest an este planificat să plătim ca și contribuabili în modul cel mai direct.

Or, Memorandumul dintre BNM și Ministerul Finanțelor prin care vor fi activate garanțiile acordate de Guvern prin emisiunea unor VMS în sumă de 13,6 miliarde lei transpune această sumă în contul datoriei de stat interne și respectiv va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toți", a declarat Stanislav Madan pentru Mold-Street. 

Anterior Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a confirmat că singura opţiune de a conferi un statut creditelor acordate de BNM celor trei bănci în cazul că acestea nu vor putea rambursa sumele primite, este transformarea acestor împrumuturi în datorie publică.

Raportul de audit scoate la iveală şi alte detalii curioase. Astfel în el se precizează că Garanţia de stat nr. 807 a fost acordată pe 17 noiembrie 2014, adică la patru zile de la Hotărârea de Guvern nr. 938 din 13 noiembrie 2014 "cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale", care a fost secretizată şi publicată abia peste cinci luni.

Cine a profitat de garanţia Guvernului

Coincidenţă sau nu, dar în aceaşi zi în care a fost semnată Hotărârea de Guvern pe 13 noiembrie 2014 s-a vândut pachetul de 38,2% de la Victoriabank către firma Insidown din Cipru.

Totodată începând cu a doua zi şi până pe 24 noiembrie 2014, patru bănci din Moldova (Victoriabank, Eurocreditbank, Moldindconbank şi Moldova-Agroindbank) au început să "pompeze" parcă la comandă sute de milioane de lei în Banca de Economii şi doar în câteva zile suma a urcat de la 193 de milioane de lei la 2,26 miliarde de lei..

Aceasta în timp ce se ştie deja că la Banca de Economii situaţia este foarte gravă.

Raportul Kroll arată elocvent cum s-a derulat operaţiunea şi care a fost contribuţia celor patru bănci la dispariţia miliardului. Astfel Victoriabank a contribuit cel mai tare, plasând la BEM circa 1,8 miliarde de lei. Celelate trei au avut contrubuţii mai mici: Moldindconbank şi Moldova-Agroindbank cu câte aproape 150 de milioane de lei, iar Eurocreditbank doar 20 de milioane de lei.

Riscul a fost minim, pentru că exista deja hotărârea Guvernului privind emiterea garanţiei şi respectiv după instituirea administrării speciale, bîncile şi-au primit banii înapoi din fondurile BNM.

Cum a evoluat valoarea plasamentelor celor patru bănci la BEM potrivit KROLL

De notat că peste aproape cinci luni o decizie similară a fost semnată de premierul Chiril Gaburici, suma prevăzută fiind de 5,34 miliarde de lei.

Fostul premier Iurie Leancă, care a semnat prima hotărâre (au contrasemnat vicepremierul Andrian Candu, ministrul Finanţelor Anatol Arapu şi ministrul Justiţiei Oleg Efrim n.r.) susţine că decizia de a obliga BNM să acorde credite de urgenţă băncilor a fost una comună a liderilor Alianţei de la guvernare.

”Hotărârea Strict Secretă a fost aprobată de Guvern printr-o decizie comună a liderilor Alianței. Ei toți au susținut-o, iar secretizarea a fost acceptată la insistența BNM. În ceea ce privește votul Cabinetului de Miniștri, din câte îmi amintesc a fost unanim. Nu a existat nicio anexă, însă Hotărârea a fost semnată cu încrederea că în foarte scurt timp va fi elaborat un plan de asanare a situației”, a declarat fostul premier pentru Deschide.md.

Întrebat când au început să fie discutate cele două opțiuni de redresare a situației - lichidarea celor trei bănci sau capitalizarea lor, Iurie Leancă a spus în aprilie 2015 că tot timpul au existat discuții pe marginea acestor posibilități. Totuși, ca măcar una dintre ele să capete ponderea implementării era nevoie de o recomandare din partea experților străini și a instituțiilor europene abilitate.

Un studiu realizat de Expert-Grup relevă că Guvernul practic a favorizat jaful de miliarde de la Banca de Economii, în special prin faptul că reprezentanţii săi în Consiliul de Administraţie nu participau la şedinţe. Potrivit calculelor Expert-Grup în anii 2013-2014, reprezentanții Ministerului Finanţelor şi Ministerului Economiei nu au participat la 119 şedinţe ale Consiliului BEM.

Despre cât de anevoiasă poate fi recuperarea banilor vorbeşte elocvent cazul Investprivatbank, bancă ce a rămas fără licenţă pe 19 iunie 2009 şi care după aproape şapte ani, mai are de rambursat la Bugetul de Stat o restanţă de 362 milioane de lei.

* * *
"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.” 

autor BNS





Vizualizari: 3553 print


CAUTARE



  • Chișinău, str. Uzinelor 1
    Are loc evenimentul Startup Grind Chișinău - Google pentru antreprenori.
  • Pe 25 mai ÎCS Pro Digital SRL contestă o hotărâre a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, la Curtea Supremă de Justiție.
  • Pentru 26 mai este convocată adunarea generală anuală a acționarilor Termoelectrica S.A.
  • Depozitarul Național al Valorilor Mobiliare S.A. ține adunarea generală anuală a acționarilor pe 26 mai.
  • Mezon S.A. convoacă adunarea generală anuală a acționarilor pe 27 mai.
  • Are loc adunarea generală anuală a acționarilor Tracom S.A., pe 27 mai curent.
  • Curtea Supremă de Justiție
    Dufremol SRL se judecă cu Serviciul Vamal, Biroul Vamal Ungheni și Biroul Vamal Leușeni.
  • Curtea Supremă de Justiție
    Sindicatul salariaților Teleradio-Moldova au intentat proces de judecată companiei. Pe 1 iunie este decisă admisibilitatea recursului.
  • Curtea Supremă de Justiție
    Pe 1 iunie continuă examinarea dosarului Moldovagaz SA vs CET-2 SA.
  • Elveţia elimină restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii români de la 1 iunie 2016.
  • La CSJ este examinat recursul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică împotriva Agrocom Oil SRL, pe 2 iunie,
  • Curtea de Apel Chișiniău
    Pe 6 iunie este examinată o cauză civilă în care fiurează ICS Adevărul Media SRL.
  • Pe 8 iunie Curtea Supremă de Justiție examinează recursul ICS Rolling International SRL vs Consiliul Concurenței.
  • Pe 10 iunie are loc adunarea generală anuală a acționarilor Moldindconbank S.A.
  • Pe 10 iunie ÎS Registru desfășoară un concurs de oferte privind achiziția sistemului de recunoaștere facială.
  • Curtea Supremă de Justiție
    Pe 15 iunie se decide admisibilitatea recursului înaintat de Centrul de Investigații Jurnalistice împotriva Aparatului Președintelui RM.
  • Curtea Supremă de Justiție
    Pe 16 iunie se decide admisibilitatea recursului pe dosarul Serafim Urechean vs Comisia Naţională de Integritate.
  • Moldasig S.A. ține adunarea generală anuală a acționarilor pe 17 iunie curent.
  • Pe 31 decembrie 2017 expiră Sistemul de Preferințe Generale acordat de SUA pentru stimularea exporturilor moldovenești în Statele Unite.
How the Banks Became Usurers for Government

How the Banks Became Usurers for Government


The banks in Moldova have become the main source for lending for the Moldovan Government over the past few months. Lending generates a growing profit but
Doar mierea naturală, caviarul și praful de ouă merg în UE

Doar mierea naturală, caviarul și praful de ouă merg în UE


Pe fundalul unei balanțe comerciale agroalimentare pozitive, produsele animaliere sunt singura categorie care constant înregistrează o balanță comercială
FMI: Guvernul nu trebuie să se ocupe de salvarea bancherilor nechibzuiţi

FMI: Guvernul nu trebuie să se ocupe de salvarea bancherilor nechibzuiţi


Dând curs solicitărilor parvenite din partea mai multor mijloace media, Armine Khachatryan, Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional
Pe scurt despre un buget de stat formal şi întârziat

Pe scurt despre un buget de stat formal şi întârziat


Pentru această săptămână Guvernul a planficat aprobarea proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2016, a anunţat ministrul Finanţelor Octavian
Cum a ajuns sectorul bancar cămătarul statului

Cum a ajuns sectorul bancar cămătarul statului


Faptul că Republica Moldova se află într-o criză socio-economică profundă nu mai surprinde probabil pe nimeni. Prăbușirea monedei naționale și topirea
Scandalul dezinfectanţilor din România: conexiuni în Moldova

Scandalul dezinfectanţilor din România: conexiuni în Moldova


Moartea suspectă a lui Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, companie care a creat un scandal fără precedent în România, a lăsat în urmă
Patru ani şi 150 de milioane lei pentru un studiu de fezabilitate

Patru ani şi 150 de milioane lei pentru un studiu de fezabilitate


Unul dintre cele mai scumpe studii de fezabilitate contractate de Republica Moldova a fost în sfârşit finalizat. Peste 150 de milioane lei
Criza face noi victime. Moldova îşi suspendă calitatea de membru într-o organizaţie internaţională

Criza face noi victime. Moldova îşi suspendă calitatea de membru într-o organizaţie internaţională


O nouă lovitură de imagine pentru Republica Moldova. Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a fost nevoită să îşi suspnde calitatea de membră
Se întâmplă la Victoriabank. Auditorii spun că profitul a fost cu 191 de milioane lei mai mic

Se întâmplă la Victoriabank. Auditorii spun că profitul a fost cu 191 de milioane lei mai mic


Situaţie bizară la Victoriabank, a treia ca mărime bancă din Republica Moldova. Auditul realizat de KPMG Moldova SRL a scos la iveală faptul că instituţia
Datorii de sute de milioane de lei la plata subvenţiilor

Datorii de sute de milioane de lei la plata subvenţiilor


În acest an, fondul ajutoarelor pentru agricultori va crește cu circa 300 de milioane și va ajunge până la 900 de milioane de lei, promite

sms
Video

Sondaj

Care soluție ar fi cea mai reușită pentru drumurile naționale?

Concesiune unor companii private, care le vor repara și întreține; drumurile să fie cu plată.
Administrarea, reparația și întreținerea de către stat din taxele percepute pentru trecere.
Administrarea, reparația și întreținerea de către stat din impozitele acumulate centralizat.
Administrarea, reparația și întreținerea din granturi internaționale; drumurile să fie fără plată.
Social Media
report rectangular

X

Alte subiecte

UE către autoritățile de la Chișinău: „Suflecați-vă mânecele și apucați-vă de lucru!”
UE către autoritățile de la Chișinău: „Suflecați-vă mânecele și apucați-vă de lucru!”