Tema de acasă la integrarea europeană: zero în sectorul financiar și 4% în cel energetic

shadow
Joi, 17.03.2016 05:12   2947
Idea națională a moldovenilor de la Voronin până în prezent – Integrarea Europeană – deși a beneficiat de un suport financiar important din Occident și rămâne o prioritate a politicii de stat, este afectată puternic de performanța proastă a autorităților de la Chișinău.

Chestiunea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care presupune alinierea la standardele politice, sociale și economice ale comunității (a nu se confunda cu aderarea la aceasta) este una specifică. Susținută de ”avocații” baltici și de România, dar și alte guverne europene, doleanța cetățenilor moldoveni a prins un contur concret odată cu semnarea Acordului de Asociere în iunie 2014.

La aproape doi ani de la acest eveniment istoric, se constată că Moldova a înregistrat o evoluție modestă în direcția integrării, fiind implementate, în medie, puțin peste 23% din măsurile prevăzute în Agenda de Asociere.

Turbulențele politice, nivelul înalt de corupție, criza instituțională și deficitul de personal au blocat practic implementarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Cea mai proastă situație în acest sens este implementarea măsurilor în sectorul financiar-bancar, unde progresul a fost zero.

Așteptări și optimism

În general, conform așteptărilor Ministerului Economiei, integrarea Moldovei în Uniunea Europeană urmează să genereze următoarele beneficii:

  • Creșterea venitului național anual cu 75 milioane de euro pe termen scurt și 142 milioane de euro pe termen lung; 
  • Creșterea exporturilor pe termen scurt cu 15%, pe termen lung – 16%, iar importurile cu 6% și 8% respectiv;
  • Scăderea prețurilor de consum cu 1% pe termen scurt și circa 1,3% pe termen lung;
  • Generarea unui regim comercial mai stabil pentru creșterea Investițiilor Străine Directe (ISD) și consolidarea competitivității.

Aceste așteptări sunt confirmate de unele studii independente, cum ar fi cele elaborate de organizațiile Expert-Grup sau IDIS Viitorul. Alexandru Oprunenco, expert la PNUD Moldova, argumentează că Acordul de Comerț Cuprinzător și Aprofundat cu UE (DCFTA) a fost un pas logic pentru Chișinău și se aliniază perfect cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului, unde Republica Moldova este membru cu drepturi depline. Totodată, conducerea de la Bruxelles a subliniat în repetate rânduri că Moldova nu reprezintă un pericol comercial pentru Uniunea Europeană, însă pentru Moldova, comunitatea respectivă devine cel mai important partener, care îi va oferi țării o serie de avantaje, atât la export, cât și la import. 

Acordul de Asociere se referă practic la toate aspectele vieții social-economice ale Moldovei; normativ, Hotărârea Guvernului nr.808 (din octombrie 2014) aprobă Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere (PNAA) Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, care prevede măsuri concrete pe domenii.

Marea provocare pentru Moldova este, de fapt, implementarea propriu-zisă a PNAA. Renumita politică europeană ”More For More” (”mai mult pentru mai mult”) ar trebui să stimuleze schimbările în interior, însă realmente Moldova nu s-a grăbit să producă schimbările necesare, atât la nivel cantitativ, cât și la nivel calitativ. 

Nici 25% din măsuri realizate 

În acest context, prim-ministrul Pavel Filip a recunoscut în februarie 2016 că Acordul a fost implementat, conform datelor oficiale, în proporție de doar 60-63%, precizând că – ”din cauza crizei politice - comisia guvernamentală specială nu s-a întrunit din vara anului 2015.” 

În același timp, raportul ”Euromonitor”, elaborat în comun de Expert-Grup și ADEPT, arată că în perioada august-decembrie 2015 din totalul de 407 acțiuni monitorizate, aferente Acordului de Asociere, doar 24% pot fi calificate drept realizate integral; 29% au fost nerealizate, iar 35% sunt încă în proces de realizare. 

Pentru unele domenii strategice, cum ar fi de exemplu, siguranța alimentară, serviciile financiare sau cele energetice, deși se atestă acțiuni în realizare, vestea proastă este că restanțele se referă anume la categoriile de acțiuni care sunt cele mai importante pentru domeniile respective.

 

Pentru a vedea articolul complet vă rugam sa va înregistrați.

pentru a vedea articolul intreg
pentru a vedea toate articolele

fara inregistrare sau abonament





Teme: Legislația și reglementările   Reforme și politica economică  

Advertisement

Oportunitati