De câțiva ani întreprinderile de vinificație moldovenești folosesc regiunea separatistă abhază din Georgia pentru a vinde licoarea pe piața rusească, ocolind embargoul și taxele vamale rusești. Vinul este exportat în special în vrac în Abhazia, unde este îmbuteliat și exportat pe piața rusă. În schemă figurează atât companii private cu capital rusesc, cât și celebra Cricova.

Livrările ilicite de vin în vrac din Republica Moldova în Abhazia se fac prin Ucraina, susțin autoritățile georgiene, care în 2014 și-au propus să stopeze exportul de vin moldovenesc in regiunea necontrolată de Tbilisi.

Republica Moldova nu recunoaște independența Abhaziei și nu are oficial nicio relație economică sau politică cu aceasta. În urma solicitărilor autorităților georgiene, Chișinăul s-a angajat să întrerupă comerțul cu regiunea separatistă din Georgia, dar singurul rezultat a fost că exportul a crescut.

"Nu avem exporturi în Abhazia, dar în Georgia"

Datele statistice oficiale ale Republicii Moldova arată că în 2014 vinificatorii moldoveni au exportat pe piața georgiană peste 11 milioane de litri de vin, iar în zece luni ale anului 2015, peste 12 milioane de litri. 

Şi ex-ministrul Agriculturii Ion Sula susținea că vinul moldovenesc se duce în Georgia.

„Nu avem exporturi în Abhazia, dar în Georgia. Ministerul Agriculturii salută orice posibilitate de a exporta pe alte piețe”, a declarat Ion Sula.

Autoritățile de la Tbilisi contrazic oficialii de la Chișinău și declară că vinul moldovenesc ajunge în regiunea abhază, pe căi ilegale.

Într-un răspuns oficial, ministerul Agriculturii al Georgiei spune că în ultimii cinci ani nu a fost niciun import oficial de vinuri din Moldova în Georgia. La fel și Oficiul Național pentru Statistică al Georgiei (Geostat) precizează că în perioada 2010-2015 nu s-au înregistrat proceduri de import a vinurilor din Moldova. 

Cricova a exportat vin în Abhazia, dar în sticle

Guvernul georgian anunță că trei întreprinderi de vinificație moldovenești livrează vin în republica nerecunoscută.

Una din aceste companii a trezit în special nemulțumirea autorităților georgiene. Este vorba de Combinatul de vinuri Cricova SA, care este o companie cu capital de stat și face parte din patrimoniul cultural al Republicii Moldova.

Sorin Maslo, șeful serviciu marketing la SA Cricova, afirmă că, întreprinderea de stat, în ultimii cinci ani, a exportat vin în Abhazia, acesta fiind livrat doar în sticle.

Conexiuni cu oligarhi ruși

O altă companie menționată de autoritățile georgiene este Mold-Nord SA din orașul Fălești, administrată de Piotr Chirmici, având printre acționari companii și cetățeni ai Federației Ruse.

Totodată Mold-Nord SA a fost fondată de către o altă firmă rusească, Victoria SRL, înregistrată în orașul Starîi Oscol din regiunea Belgorod.

Această societate este administrată de Alexandr Moskvitin și îi are ca fondatori pe Piotr Chirmici cu 52%, Moskvitin cu circa 5%, iar 42% aparțin unei alte companii rusești controlată de firma Rusmet SRL cu 65%, Moskvitin cu 10%, iar 25% îi aparțin lui Alexandr Șleahov.

Rusmet SRL este înregistrată și ea în regiunea Belgorod și aparține în totalitate lui Andrei Ugarov, om de afaceri și deputat în Duma regională din partea partidului “Edinoia Rosia”.

Cea de-a treia companie este Cioc Maidan Vin SA din Comrat, administrată de către Vitalie Bondarenco și are printre acționari alte trei SRL-uri fondate de familia Bondarenco. Potrivit autorităților de la Tbilisi, societatea încalcă integritatea Georgiei și exportă vin în vrac în enclava separatistă.

Dacă în cazul companiei Cricova, autoritățile georgiene afirmă că în urma discuțiilor cu demnitarii moldoveni livrările au fost stopate, în ce privește celelalte firme, Ministerul Agriculturii s-a arătat neputincios în a dicta unor companii private unde sa-și livreze produsele.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Trebuie să înțelegeți un singur lucru. Atâta timp cât în documente este scris Georgia, iar compania exportatoare respectă toate legile, statul nostru nu are cum să intervină și să interzică exportul. Ei (autoritățile georgiene - n.r.) au venit cu o cerere de a interzice, însă statul nostru nu are cum interzice. Așa cum Republica Moldova nu poate să interzică celor din Tiraspol să importe ceva”.

Vinul în vrac din Moldova în Abhazia, o cale de a scăpa de taxe vamale

Din septembrie 2013 Federația Rusă a impus o nouă interdicție la importul de vinuri din Republica Moldova, iar din vara anului 2014 a ridicat și regimul preferențial pentru mărfurile din Moldova, ca pedeapsă pentru semnarea de către Chișinău a Acordului de Asociere cu UE. “Există riscul ca mascate sub marcile moldovenești pe piața noastră vor intra produse din țările UE”, declara președintele rus Vladimir Putin la reuniunea șefilor statelor CSI din 2014.

Ca urmare, taxele vamale pentru vinul moldovenesc au crescut de 15 ori. Astfel, republica nerecunoscută abhază a devenit în timpul și după ridicarea embargoului o portiță pentru vinificatorii moldoveni de ași vinde marfa pe piața rusă. În prezent este și o soluție de a evita taxele vamale mari impuse de Federația Rusă în calea vinului moldovenesc.

Totodată, guvernul de la Suhumi (capitala regiunii separatiste abhaze) a schimbat în anul 2013 și legislația, facilitând importul de vin în vrac, taxându-l doar cu o rublă litrul. În același timp exportul vinului abhaz în Federația Rusă este impozitat simbolic, întrucât regiunea beneficiind de un regim preferential de comerț cu Moscova. 

Moldovenii și conexiunile cu monopoliștii abhazi

Statistica serviciului vamal abhaz, pentru anul 2015, anunță că doar o singură companie abhază își exportă vinul, aceasta fiind Vina i Vodî Abhazii SRL. În același timp, potrivit Serviciului Vamal rusesc, citat de rbc.ru, singura companie ce importă vin abhaz pe piața rusă este firma Mistral Alco SRL, înregistrată la Moscova. Directorul acestei companii este moldoveanul Liviu Sîtnic.

Acționar majoritar la Mistral Alco SRL este Beslan Agrba care este în același timp și președintele diasporii abhaze de la Moscova. Agrba, deține 75% din această companie, cealălaltă parte fiind înregistrată pe numele unei firme offshore din Insulile Virgine Britanice, Totnes Business Inc.

Tot în anul 2010 în Abhazia este fondată o altă întreprindere de vinificație, de fapt a doua ca mărime din regiune. Este vorba de Napitki Abhazii & Ko SRL, care îl are indicat ca director pe un alt cetățean moldovean, Vitalie Rusu.

Abhazia, beneficiara în urma “războiului vinului”

Până la embargoul impus de Federația Rusă din martie 2006, la livrările de băuturi alcoolice din Moldova, circa 70% din vinul exportat de vinificatorii moldoveni ajungea pe piața rusă.
Totodată, potrivit unei analize efectuate de CIFRRA, un centru de analiză rusesc a pieței alcoolului, în anul 2005 companiile moldovenești dețineau o cotă de circa 50% din tot vinului de import vândut pe piața rusă.

Într-o situație similară se aflau și vinificatorii georgieni, care dețineau până în anul 2006 aproximativ 10% din totalul importului de vin în Federația Rusia, iar în urma interdicțiilor impuse de serviciul sanitar rus “Rosspotrebnadzor” exporturile au fost stopate.

După dispariția din magazinele rusești a vinului moldovenesc și a celui georgian au început să crească livrările din alte țări printre care s-a regăsit și așa-zisa republică abhază. În 2008, anul când Federația Rusă recunoaștea independența regiunii, Abhazia deținea doar 1% din totalul importurilor de vinuri pe piața rusă, iar treptat această cotă a început să crească semnificativ.

Dacă în 2013 Abhazia ocupa locul 10 în clasament, apoi în anul 2015 acesta a urcat pe locul patru, deținând, potrivit lui Vadim Drobiz, directorul CIFRRA, o cotă de circa 10%, fiind depășită doar de vinurile spaniole și cele din Italia și Franța.

“Vinurile abhaze sunt foarte populare în Rusia, iar această popularitate a fost recăpătată în ultimii zece ani, în special după embargoul impus vinului georgian”, conchide expertul.

De pe 700 hectare de vie nu poți produce 20 de milioane de sticle de vin!

Volumul exporturilor de vin abhaz în Rusia a ajuns în 2015 la aproximativ 20 de milioane de sticle. Dar în această regiune nu sunt suficiente plantații de viță de vie, a declarat președintele Uniunii viticultorilor și vinificatorilor din Rusia, Leonid Popovici pentru radio Svoboda.

Potrivit expertului cele 700 de hectare de plantație de viță de vie, sunt suficiente să producă o cantitate de struguri din care în cele mai îmbelșugat an ar putea fi îmbuteliate maximum 5 milioane de sticle, adică un sfert din totalul exporturilor de vin abhaz.

SURSA: Serviciul vamal din Abhazia

Totodată, regiunea nerecunoscută depinde foarte mult de comerțul cu alcoolul, acesta aducând și cea mai mare parte de încasări la buget. Astfel, potrivit datelor serviciului vamal de la Suhumi, în prima jumătate a anului 2015 exportul de vin a adus la bugetul republicei nerecunoscute aproximativ 1,5 miliarde de ruble rusești sau 52% din totalul veniturilor încasate din comerțul exterior. 

Alexandru BOLFA (Freelancer, Moldova), Salome TSETSKHLADZE (Studio Monitor, Georgia)

Ancheta a fost coordonată de Ion Preașca, redactor-șef la Mold-Street și editor RISE Moldova în cadrul proiectului de lansare al rețelei internaționale de jurnaliști de investigație “n-vestigate”.