Noua deviză a organelor de control: Mai rar, dar mai mult

shadow
Luni, 29.02.2016 04:29   2959
Controalele, documentele permisive, plățile neoficiale, aplicarea necorespunzătoare a legislației și sistemul de impozitare reprezintă cele mai mari dificultăți pentru business, arată studiul Cost of Doing Business 2015.

Percepția agenților economici referitor la costurile de reglementare a afacerilor nu a suferit schimbări esențiale, iar 30% din întreprinderi au remarcat chiar o deteriorare a situației, arată cercetarea „Costul Reglementării de Stat a Activității de Întreprinzător” (Cost of Doing Business 2015) efectuat de experții Proiectului Băncii Mondiale Ameliorarea Competitivității II. 

Controale, autorizații și plăți neoficiale

Studiul, care se bazează pe un eșantion reprezentativ de 634 de companii de pe tot teritoriul țării, relevă că cele mai semnificative dificultăți pentru business sunt controalele, documentele permisive (licențe, autorizații), plățile neoficiale, aplicarea necorespunzătoare a legislației (schimbările frecvente ale legislației) și sistemul de impozitare.

Dacă în clasamentul Doing Business, care măsoară nivelul de reglementare a afacerilor în funcție de legislațiile naționale existente, Republica Moldova se află în prima parte a clasamentului (locul 52), rezultatele Cost of Doing Business, care se axează pe realitățile expuse de managerii întreprinderilor denotă o realitate mult mai dură și scoate în evidență numeroase deficiențe în interpretarea și implementarea legislației de către organele de stat responsabile.

În perioada 2010-2015 nu au putut fi notate îmbunătățiri substanțiale în percepția companiilor despre mediul de afaceri.

Astfel, în anul 2015, 55% din companii nu au remarcat îmbunătățiri față de anul trecut, în timp ce ponderea celor care consideră că a face business în Moldova a devenit mai dificil (30%) este de 2 ori mai mare decît a celor care afirmă contrariul (15%). Totodată, în ultimii ani indicatorul general de percepție care estimează ce parte a timpului de lucru al conducerii întreprinderilor este utilizat pentru a comunica cu reprezentanții organelor de stat s-a stabilizat în intervalul mediu de 10-11%.

Verificari mai puține, dar presiune mai mare pe întreprinderi

La capitolul Controale, studiul relevă două tendințe contradictorii. Pe de o parte, frecvența controalelor s-a diminuat prin reducerea numărului mediu anual de vizite la o întreprindere de la 6,5 la 3,8, însă efectul pozitiv a fost anulat prin creșterea duratei cumulative a vizitelor inspectorilor la o companie de la 4,5 la 7,6 zile, care înseamnă o presiune mult mai semnificativă pe business.

Or, în structura eșantionului 80% din întreprinderi au un efectiv de personal de până la 10 angajați, care reflectă și repartiția normală a întreprinderilor în economia națională. Aceste companii de regulă nu au un departament juridic sau nu își permit avocați pentru a gestiona relațiile cu organele aflate în control, iar acest fapt îi impune pe manageri să se ocupe de aceste activități și să nu se poată concentra pe activitățile de bază ale întreprinderii. În plus, neavând pregătire juridică specializată, aceste entități sunt extrem de expuse inspecțiilor abuzive și lipsite de temei juridic.

Fiscul lider la frecvența și durata controalelor

Marea majoritate (74%) afirmă că procedurile privind inspecțiile sunt la fel de dificile ca în anii precedenți. Analiza pe organe de control relevă că inspectoratul fiscal este instituția cu cea mai mare frecvență și cea mai lungă durată pe vizită în cadrul controalelor. Controalele de la Serviciul Pompieri, Sanitar, Poliție și Inspecția muncii.la fel sunt frecvente.

După ponderea celor ce au suportat amenzi în urma inspecțiilor pe parcursul ultimului an, topul este condus de Inspectoratul fiscal, Serviciul sanitar epidemiologic, Inspecția muncii și Departamentul situații excepționale.Cînd vine vorba de mită, 38% din companiile supuse verificărilor au afirmat că au achitat plăți neoficiale, iar instituțiile cel mai des enunțate sunt Poliția, Inspectoratul Fiscal, Inspecția Muncii și Autoritățile locale.


Cost of Doing Business 2015

Percepția negativă a controalelor poate fi dedusă și din faptul că 38% din companii consideră că legea este aplicată selectiv, în timp ce doar 19% din respondenți sunt de acord în totalitate cu fraza că toate întreprinderile sunt tratate la fel în fața legii.

Acțiuni populiste la Guvern

De asemenea, deși când au fost rugați să evalueze care sunt principalele motive pentru care au fost inspectați, cei mai mulți au afirmat că vizitele au fost „programate și legal justificate”, a crescut îngrijorător numărul celor ce au fost verificați pentru a primi mită sau contribuții ”voluntare” sau din motive politice.

Advertisement

De la investirea noului Guvern, subiectul controalelor a ținut cap de afiș o perioadă de timp, iar finalitatea acestui proces a fost suspendarea controalelor de stat la agenții economici timp de trei luni. Proiectul Legii privind moratoriul asupra controlului de stat a fost aprobat în prima lectură de Parlament în ședința din 25 februarie.

Mai mult, deputatii au dat drept Executivului să instituie moratoriu la controalele de stat, fără aprobarea Parlamentului, oricând consideră necesar și oportun. Totuși, această inițiativă pare mai mult din seria acțiunilor populiste ale Guvernului de a-și face imagine și credibilitate și nu poate fi percepută drept o măsură sistemică și cu caracter sustenabil de rezolvare a multiplelor probleme ce le implică acest subiect.

O treime consideră că procedurile de export s-au înrăutățit

După cum afirmă și Tarik Sahovic, manager în cadrul proiectului Băncii Mondiale CEP II: „Partea bună este că procedurile vamale s-au îmbunătățit ușor, iar acest fapt este recunoscut și de partenerii de dezvoltare. Totuși, spațiu pentru îmbunătățiri există"”.

Sursa: Cost of Doing Business 2015

Doar 7% din eșantionul din 2015 sunt exportatori, o cotă prea mică pentru o economie ce dorește să devină mai competitivă, iar 33% din aceștea consideră că procedurile de export s-au înrăutățit.

În cazul procedurilor de import, în contextul înrăutățirii mediului macroeconomic și a reducerii valorii importurilor, a scăzut semnificativ atât ponderea celor ce au efectuat importuri (de la 27 la 19%), cât și frecvența care practic s-a înjumătățit (7,5 tranzacții pe an per importator). Cele mai importante probleme ce vizează procedurile aferente comerțului exterior enunțate sunt condițiile inegale/implementare neconformă a legislației și repatrierea banilor în timpul prevăzut de legislație.

Cerem certificare și la produsele cu certificate din UE

O problemă critică tangențială cu importurile vizează procedurile de certificare. Astfel, 40% din importatori s-au confruntat cu necesitatea obținerii certificatelor de conformitate cu standardele Republicii Moldova. În 80% din cazuri cei ce au fost obligați să le obțină, dețineau deja certificate de conformitate cu cerințele din țara de origine, ceea ce constituie o pierdere semnificativă în termeni de timp și bani pentru agenții economici.

De altfel, această problemă a fost recunoscută și de ministrul Economiei, Octavian Calmîc. „Pe de o parte, nu avem suficientă capacitate de a efectua controlul calității la export, pe de altă parte la importuri punem la indoială certificarea efectuată de state europene spre care noi tindem”, a declarat vicepremierul care a promis o inițiativă legislativă privind recunoașterea certificărilor efectuate în țările de origine.

Autoritățile locale – restanțiere la autorizații și documente permisive

La momentul actual, în Moldova există un număr total de 416 licențe, documente permisive și autorizații. În baza frecvenței actuale de eliberare a tuturor documentelor permisive pentru business în Moldova, mediul de afaceri plătește anual 136 milioane de lei și estimativ 1.4 milioane zile de așteptare pe an pentru a obține documentele permisive.

În acest sens, Ministerul Economiei are obiective extrem de ambițioase ca prin implementareai mai multor elemente de optimizare a cadrului regulator, ar permite obținerea unor „economii efective” pentru sectorul privat de circa 100 milioane lei anual și circa 400 mii zile/om.

Jumătate din companii sunt obligate să obțină autorizații, inclusiv de comerț. Totuși, este salutabilă reducerea ponderii celor ce necesită autorizații pentru a-și desfășura activitatea, avînd în vedere că în 2011 aproape 80% aveau nevoie de autorizație. Pentru a obține autorizații companiilor li se cere frecvent să prezinte documente ce nu sunt prevăzute de legislație, interacționând suplimentar cu multe organe de stat.

Reieșind din faptul că în medie 3 din 4 autorizații sunt eliberate de autoritățile publice locale, poziția ministrului economiei este că în materie de autorizații și permise cele mai mari bariere au rămas la nivel local.

„Dacă la nivel central avem unele îmbunătățiri datorită eforturilor consistente care au fost depuse în ultimii ani sub egida Ministerului Economiei din 2006 când a început reforma regulatorie (Ghilotina) și s-a ajuns la urechile fiecărui funcționar care sunt principiile unui ghișeu unic și cum să interacționeze cu mediul de afaceri, la nivel local avem cea mai mare dificultate, pentru că pe de o parte are loc procesul de descentralizare a atribuțiilor către aceștea, pe de altă parte avem acea calitate a conducătorilor locali care au dificultăți în înțelegerea anumitor fenomene economice și în procedurile de interacțiue cu mediul de afaceri”.

Alte probleme/evoluții ce rezidă din cercetarea Cost of Doing Business 2015:
• Creșterea duratei de înregistrare primare a companiei, de la 10 la 12 zile. Durata a crescut mai degrabă din cauza timpului pierdut la înregistrarea în alte organe de stat, decât la Camera Înregistrării de Stat.
• Aproape jumătate din respondenți au fost nevoiți să dețină licențe, chiar dacă ponderea acestora s-a redus constant pe parcursul perioadei 2009-2015. În perioada 2013-2015 s-a redus durata de obținere a licențelor, de la 18 la 11 zile
• Plățile oficiale dețin ponderea cea mai mare în totalul plăților efectuate pe durata procedurii de certificare. În cazul produselor fabricate în serie e înaltă, însă, și ponderea celor ce au efectuat plăți neoficiale – 38%.
• Numărul de companii care au certificat echipament a scăzut în mod semnificativ, ceea ce este o tendință îngrijorătoare. În ultimii trei ani, doar 35% dintre companii au procurat echipamente.
• Procedurile de obținere a autorizațiilor sanitare sunt percepute de 15% drept mai ușoare comparativ cu anul precedent, 10% au menționat contrariul;
• Calcularea și raportarea TVA generează mai puține probleme agenților economici. 
Procedura de calculare a impozitului pe venitul persoanei juridice a devenit cea mai complicată comparativ cu procedura de evidență a altor taxe.
• Doar 46% din cei ce au avut de soluționat conflicte, s-au adresat în instanțele judecătorești. Doar 31% din cei ce au apelat au rămas satisfăcuți.

În final poate fi punctat și faptul că economiile mici, precum a Moldovei, pot concura cu greu cu statele mai dezvoltate în materie de costuri de producție, iar dacă nu se reușește nici asigurarea costurilor afacerilor rezonabile și stimulative pentru business, economia noastră o așteaptă perspective sumbre de creștere sustenabilă.

Or, în conformitate cu criteriile generale utilizate de Raportul Global al Competitivității, Republica Moldova se plasează în tranziția dintre o economie bazată pe factori de producție la una bazată pe eficiență, iar potrivit rezultatelor ultimului raport, țara noastră ocupă abia poziția 84 din 140 de țări analizate după indicele global al competitivității.

Cele mai înfricoșătoare cuvinte: suntem de la Guvern și am venit să vă ajutăm!

Elocvente la acest capitol sunt și cuvintele Lisei Kaestner, manager pe comerț și competitivitate al Băncii Mondiale în Europa și Asia Centrală la prezentarea rezultatelor Cost of Doing Business: „Fiecare din cei care vorbesc engleza cunosc expresia Time is money. Orice timp pierdut pentru a obține o hîrtie, autorizație sau un document permisiv înseamnă bani pierduți, iar aceste obstacole fac companiile din Moldova mai puțin competitive”.

Probabil, autoritățile noastre dacă își doresc sincer o îmbunătățire a climatului de afaceri ar trebui să tindă spre minimizarea ingerinței organelor de stat în activitatea întreprinderilor. Or, afirmația făcută de fostul președinte al SUA, Ronald Reagan „Iată cele mai înfricoșătoare cuvinte din limba engleză: suntem de la Guvern și am venit să vă ajutăm!” nu și-a pierdut deloc valabilitatea.

Citiți și: 

Câte organe de control sunt în Moldova și care din ele vor putea continua verificările

O precizare de la Fisc: Controalele vor continua



Oportunitati