Salvatorii lui Moser, sau cum sunt elaborate și modificate unele legi în Republica Moldova

shadow
Marţi, 07.06.2022 05:59   3533
O serie de documente și corespondență, ajunse în posesia redacției Mold-Street.com, arată cum a fost pregătită în 2020 operațiunea de modificare în regim de urgență a legislației moldovenești, pentru a salva de la confiscare activele unui om de afaceri condamnat pentru fraudă.

În vara anului 2020, Guvernul Chicu și apoi Parlamentul au examinat și adoptat (legislativul doar în prima lectură) în regim de urgență (jumătate de zi) un proiect de modificare și completare a Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Legea AML), a Codului de executare al Republicii Moldova, a Legii privind societățile cu răspundere limitată și a Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

„Legea” lui Eșanu

Oficial, autor al proiectului era Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu, care a argumentat necesitatea examinării și adoptării în prima și a doua lectură a proiectului prin faptul că „instanțele judecătorești interpretează și aplică la o scară tot mai largă prevederile Legii cu privire la spălarea de bani și urmăresc activele unor beneficiari”.

Potrivit lui Eșanu, unica soluție pentru a opri acest fenomen este intervenția legiuitorului. „Noi propunem ca în textul legii (cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului n.r.) să fie stipulat că calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu acordă, prin ea însăși, persoanelor de drept privat, vreun drept real sau de creanță asupra patrimoniului entității respective sau asupra cotelor din capitalul entității respective. Calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu dă temei pentru a satisface din contul patrimoniului sau a cotei din capitalul entității respective a obligațiilor beneficiarului efectiv ori a deținătorilor indirecți prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra entității respective”, preciza atunci Eșanu.

Corespondența, ajunsă la Mold-Street.com, arată cum și cine a fost implicat în elaborarea acestui document.

BERD: Danube Logistics este proprietarul Portului Giurgiulești

19 mai 2020: Într-o scrisoare oficială adresată premierului Ion Chicu, vicepreședintele Băncii Europene pentru Reconstrucți și Dezvoltare, Alain Pilloux, își exprima „îngrijorările cu privire la evoluțiile din jurul Danube Logistics (DL) SRL, proprietarul și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, și acționarul său olandez Danube Logistics Holding BV (DHL)”.

În special, era vorba de sechestrul aplicat la cererea Bemol Retail SRL asupra acționariatului DLH în DL și suspendarea tuturor plăților făcute de Danube Logistics către Danube Logistics Holding.

Totodată, vicepreședintele BERD susținea că o hotărâre a Curții de Apel „poate submina prioritatea creditorilor DL, inclusiv BERD și Maib, precum și punerea în pericol operațiunile portului și afectarea altor companii care au investit în Zona Economică Liberă Giurgiulești”.

În opinia lui Alain Pilloux, decizia Curții de Apel ar putea avea ramificații mai largi pentru climatul investițional din Moldova, iar în consecință „credibilitatea eforturilor EBRD de a promova Moldova ca o destinație de investiții va fi serios afectată”.

În consecință, el solicita intervenția Guvernului în această chestiune prin modificarea legsilației.

„Totodată, cu toată amabilitatea, solicităm Guvernului să ia în considerare introducerea unor modificări legislative care să se adreseze problemelor ridicate în această scrisoare privind potențiala răspundere a filialelor pentru datoriile companiilor lor-mamă și a proprietarilor beneficiari, care apar de la hotărârile Curții de Apel”, se mai preciza în scrisoarea semnată de vicepreședintele BERD.

Rolul lui Thomas Moser în proces

10 iulie 2020, 14:20: Într-un mesaj către avocați, Thomas Moser (beneficiarul din acea perioadă al Danube Logistics) îi roagă să redacteze clarificarea/interpretarea parlamentară dorită pentru companie cu privire la Legea AML și Legea privind societățile cu răspundere limitată, invocând faptul că în septembrie 2020 la Curtea de Apel va fi examinată chestiunea plății de dividende către Danube Logistics Holding.

Astfel, interpretarea/clarificarea urma să arate așa: „Societățile cu răspundere limitată nu sunt răspunzătoare pentru datoriile oricăror beneficiari finali identificați conform Legea AML (AML-Law)”.

„Aș aprecia dacă ați putea redacta o astfel de cerere cât de curând posibil. După aceea, noi vom încerca să obținem clarificare/interpretarea promovată de un membru al parlamentului în cooperare cu EBA și, posibil, Amcham”, scria Moser.

10 iulie 2020, 17:09: Într-un mesaj de răspuns, avocatul Octavian Cazac îl informa pe Thomas Moser că o scrisoare de la Comisia Parlamentară cu privire la legea existentă este cam lipsită de valoare în tribunal.


„Am discutat azi cu dnul Eșanu (în acea perioadă – consilierul premierului Ion Chicu pe probleme juridice) și era deschis pentru ca Guvernul să promoveze un amendament, ce clarifică că filialele nu au nimic de-a face cu datoriile UBO (Ultimate Beneficial Owner – Proprietar Beneficiar final n.r.).

Advertisement

Totodată, el a sugerat că inițiativa ar fi mai puternică dacă ar fi susținută de comunitatea de afaceri, precum EBA, și, la final, că fereastra pentru legiferarea în Parlament se închide având în vedere că va intra curând în vacanță, iar apoi vor fi alegerile prezidențiale”.

13 iulie 2020: Într-un mesaj, avocata Elena Munteanu susținea că la acea etapă cel mai important lucru este identificarea interpretării/explicației de care e nevoie de la autorități.

„Din punctul meu de vedere, explicația ar trebui să se refere la faptul că instituția „beneficiarului final” nu este identică cu instituția „dreptului de proprietate” reglementată de codul civil sau de legea privind societățile cu răspundere limitată, pentru că:
1. Legea noastră deja prevede, de exemplu, ca SRL nu este răspunzător pentru membrii acestuia. Dar asta nu ar reprezenta un obstacol pentru un executor judecătoresc să urmărească o acțiune într-un SRL care aparține unui debitor. Cota în SRL este bună pentru debitor și, în conformitate cu normele legale, executorul judecătoresc o poate urmări.
2. Problema, în cazul nostru, a fost că Thomas Moser nu este proprietarul acțiunilor din SRL, dar executorul judecătoresc și curțile au identificat instituția, dacă beneficiarul final este identic cu unul dintre drepturile de proprietate.
3. Instituția beneficiarului final este reglemantată, în mare măsură, în același fel, la același nivel european ca și în legea noastră. Prin urmare, noi nu vom putea spune că această instituție este reglementată incorect. Va fi o explicație prin care SRL nu este răspunzător pentru datoriile beneficiarului final, mecanismul de operare a executorului judecătoresc va fi justificată în același mod descris în paragraful I, executorul va spune că beneficiarul final are datorii față de SRL.
În concluzie, cred că avem nevoie de o explicație asupra atribuțiilor instituției de „beneficiar final”, mai ales că această instituție nu ar trebui să fie încurcată cu drepturile de proprietate. Eu văd astfel de clarificare pentru legea AML și, în cele din urmă, a Codului de executare”,
preciza Elena Munteanu.

16 iulie 2020, 13.04: Octavian Cazac expedia într-un mesaj și proiectul  amendamentelor elaborate.

16 iulie 2020, 18.07: Mathias von Tucher (director general al Danube Logistics), într-un mesaj adresat lui Octavian Cazac, anunță că „ideea este să prezentăm proiectul final al „Proiect Lege modificare (precizare beneficiar efectiv)” către EBA cât de curând posibil până mâine, pentru a primi aprobarea consiliului și pentru a redacta opinia experților în paralel”.

17 iulie 2020: Thomas Moser îl roagă pe Octavian Cazac ca la elaborarea amendamentelor să ia în considerare „câteva amendamente ținând în cont că ei încearcă, în special, să țină răspunzătoare companiile holding străine și că pretenția este împotriva unuia dintre UBO-uri”.

În aceeași zi mai au loc câteva schimburi de mesaje, între diverși avocați, referitor la amendamentele inițiate.

19 iulie 2020: Avocatul Octavian Cazac îl informa pe Mathias von Tucher despre faptul că Nicolae Esanu, consilierul premierului Chicu, ia spus că „a luat proiectul de lege de la dnul Tanase și îl va discuta mâine la nivel de Guvern”.

„El spune că suportul EBA (Asociația Businessului European) va fi propice. Dar el se teme că, din punct de vedere al timpului, a rămas doar această săptămână, dat fiind că Parlamentul intră în vacanță”, preciza avocatul.

20 iulie 2020: Are loc ședința de Guvern, în care amendamentele cu pricina sunt adoptate. La câteva minute de la aprobare, avocatul Octavian Cazac expedia un mesaj scurt: „Gov tocmai a aprobat legea și se îndreaptă spre Parlament”.

În scurt timp, vine cu o reacție scurtă Mathias von Tucher, ca la ora 15:13 într-un mesaj să spună că Mariana Rufa (director executiv a EBA) ar recomanda ca scrisoarea oficială a EBA să fie adresată Guvernului, Ministerului Justiției, Comisiei juridice și Comisia economie și buget a Parlamentului. „Sunteți de acord sau ar trebui să ținem cercul mai mic?”, întreba Mathias.

Peste jumătate de oră, directorul Danube Logistics trimitea link-ul către legea aprobată de guvern pentru a fi aprobată de Parlament și se întreba dacă nu ar fi mai bune dacă scrisoarea EBA va fi trimisă doar Guvernului.

Mariana Rufa a declarat pentru Mold-Street.com că EBA a încercat să obțină de la autorități o explicație, o clarificare a unor prevederi din Legea AML privind beneficiarii finali, pentru că unii judecători corupți le interpretau și aplicau abuziv, ceea ce afecta investitorii străini. „Nu am fost implicați în elaborarea unor modificări a acestei legi”, a spus Mariana Rufa.

Pe 20 iulie 2020, documentul a fost inclus pe ordinea de zi a Parlamentului cu nr.340, chiar dacă a avut doar un singur aviz pozitiv – de la Comisia economie, buget și finanțe, în timp ce Comisia juridică, numiri și imunități nu a susținut proiectul.

După o examinare sumară, proiectul a fost votat de Parlament în prima lectură, ca apoi deputații să plece în vacanță, iar la începutul lunii decembrie 2020 documentul va fi retras din Legislativ.

Noi eforturi

Însă eforturile pentru adoptarea amendamentelor au continuat, iar în discuții sunt atrași și funcționari ai UE: de la Vytautas Valvonis, înalt consilier al Uniunii Europene pe sectorul financiar, la Vasile Plamadeala, consilierul juridic al delegației UE.

29 iulie 2020: Într-un mesaj al Marianei Rufa, director executiv al EBA, este menționat faptul că Vytautas Valvonis, înalt consilier al Uniunii Europene pe sectorul financiar în Republica Moldova, i-a adresat câteva întrebări, inclusiv dacă amendamentele la legile AML și alte legi înrudite au fost propuse de ea sau poate de avocatul ei, care a pregătit modificările.

„Este foarte important și urgent, dat fiind că aceste schimbări au trezit îngrijorări în EUD (Delegația UE la Chișinău). Ar fi posibil să obținem răspunsurile astăzi?”, întreba Vytautas Valvonis.

Într-un alt mesaj, Mariana Rufa îl ruga pe avocatul Alexandru Tănase, fostul președinte al Curții Constituționale, să ofere răspuns la clarificările solicitate de înaltul consilier al UE.

În aceeași zi, Mathias von Tucher informa avocații despre faptul că a discutat problema cererii noastre pentru clarificarea UBO la parlament cu Vasile Plamadeala, consilierul juridic al delegației UE, iar constatările erau că presa a abordat această inițiativă într-o lumină negativă, iar ambasadorul UE (Peter Michalko) nu susține inițiativa și e gata să anunțe public despre aceasta.

„Refuzul ambasadorului UE este bazat pe faptul că una dintre propunerile de modificare se referă la implementarea recentă a legii AML. AML este o problemă sensibilă și nu trebuie atinsă, deoarece orice schimbare a formulării ar putea avea un impact mai larg și ar putea diminua efectul acestei legi”, se menționa în mesaj.

După aceasta, subiectul parcă a trecut pe linie moartă, de el însă nu au uitat persoanele interesate.

În decembrie 2021, adică peste un an și patru luni de la tentativa din iulie 2020, într-un mesaj adresat lui Volker Recker, banker senior la BERD (în perioada 2001-decembrie 2021), Mathias von Tucher îl informa despre faptul BERD a pierdut un caz la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit lui Tucher, cauza a fost examinată de judecătoarea Ala Malii, care anterior a emis și alte decizii nefavorabile Danube Logistics.

„Îngrijorarea noastră este că acum Bemol va invoca decizia finală împotriva cererii BERD în alte proceduri și în special cererea împotriva ordonanței executorilor judecătorești, datată pe 25 februarie 2021”, se arăta în mesajul directorului Danube Logistics.

19 decembrie 2021: Într-un alt mesaj, adresat lui Radek, reprezentant al BERD, Mathias von Tucher anunța: „avocatul nostru, Alexandru Tănase încearcă să aranjeze o întâlnire cu Ministrul Justiției mâine, luni 20.12.2021, confirmarea finală va fi pe termen scurt”.

„În caz că întâlnirea va avea loc, eu voi participa cu avocatul meu local și va fi bine dacă vei susține și participarea lui Octavian. Noi intenționăm să oferim o scurtă prezentare generală a schemei unui atac raider al lui Aliyev care ar prelua Danube Logistics, dar ne vom concentra asupra problemelor în care Ministrul Justiției are un rol. Subiecte:
• Proceduri de executare împotriva DL, clarificarea rolului UBO;
• Utilizarea repetată a aspectelor tehnice pentru a respinge pretențiile noastre, care ar putea necesita clarificări (mandate pentru entități străine);
• Executarea gajului de acțiuni, rectificarea în registrul gajului de acțiuni;
• Refuzul investigării plângerii noastre penale de către urmărirea penală.

Nu este intenția de a implica MoJ în litigii în curs de desfășurare, și nici nu o vor face, ci de a informa guvernul (pentru că nu au fost informați până acum) și de a indentifica domeniile, în care ar putea fi necesară o clarificare cu privire la interpretarea legii în urma abuzurilor evidente”, se menționa în mesajul lui Tucher.

Ce spune Ministerul Justiției

Într-un răspuns oferit pentru Mold-Street.com, Ministerul Justiției spune că „pe parcursul anilor 2020-2021, precum și în anul 2022 până în prezent (23.05.2022), perioade menționate de către Dumneavoastră în solicitare, Ministerul Justiției nu a recepționat intervenții de modificare a Legii 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și a altor acte legislative”.

De la BERD, însă, așa-și nu am primit un comentariu.

Toate documentele din corespondența legată de Legea AML le puteți găsi aici.



Oportunitati